Read Biblia Regele Carol II, 1939 Deuteronomul 4 Bible Online

Deuteronomul 4 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Deuteronomul 4

¹«Şi acum. Israile, ascultă de legile şi îndreptările pe care te învăţ să le îndeplineşti! Păziţi-le ca să fiţi vii şi să intraţi să moşteniţi ţara pe care Domnul Dumnezeul vostru o va da vouă.

²Peste ceea ce eu vă poruncesc, nu adăugaţi nimic şi nici nu tăiaţi, ci păziţi poruncile Domnului Dumnezeului vostru pe care eu vi le dau.

³Ochii voştri au văzut ceea ce Domnul vostru a făcut cu Baal-Peor! Pe oricine a umblat după Baal-Peor l-a nimicit Domnul Dumnezeul tău din mijlocul tău!

⁴Însă voi care v’aţi lipit de Domnul Dumnezeul vostru sunteţi cu toţii vii şi astăzi.

⁵Cugetaţi dar. Eu v’am învăţat pe voi legi şi îndreptări, precum mi-a poruncit mie Domnul Dumnezeul meu, ca să le împliniţi întocmai în ţara în care voi intraţi să o luaţi în stăpânire.

⁶Deci ţineţi-le şi împliniţi-le, şi din aceasta să se vadă înţelepciunea şi priceperea voastră în ochii popoarelor, care vor auzi de aceste legi şi vor zice: «Numai neam înţelept şi priceput poate să fie acest popor puternic!»

⁷Căci, într’adevăr, care este neamul puternic de care dumnezeii lui să fie aşa de aproape ca Domnul Dumnezeul nostru, ori de câte ori îl chemăm?

⁸Şi unde se află vre-un neam puternic care să aibă legi şi drepte rânduieli ca legea pe care eu astăzi v’o pun înainte?

⁹Dar păzeşte-te pe tine şi sufletul tău fereşte-l tare, să nu uiţi cele ce ochii tăi au văzut şi să nu piară din inima ta în toată vremea vieţii tale, ci să le împărtăşeşti şi fiilor şi nepoţilor tăi.

¹⁰Când stăteai în Horeb înaintea Domnului Dumnezeului tău, când Domnul mi-a spus: «Strânge poporul ca să-i dau în auz poruncile mele, ca să înveţe să se teamă de mine în toată vremea cât vor fi vii pe pământ, şi să înveţe şi pe copiii lor»,

¹¹V’aţi apropiat şi aţi stat la poalele muntelui, în vreme ce muntele ardea cu văpaie până în inima cerului, înconjurat de întuneric, de nori şi de beznă.

¹²Atunci Domnul v’a vorbit din mijlocul focului. Huetul cuvintelor lui l-aţi auzit, dar chip, afară de glas, n’aţi văzut.

¹³Şi v’a vestit el legământul său, cele zece porunci, pe care vi le-a poruncit să le păziţi şi pe care le-a scris pe două table de piatră.

¹⁴Atunci mi-a poruncit Domnul şi mie să vă învăţ pe voi legile şi îndreptările, ca să vă purtaţi după ele în ţara în care veţi trece s’o stăpâniţi.

¹⁵Şi fiindcă atunci când v’a vorbit Domnul în Horeb, din mijlocul focului, n’aţi văzut nici un chip, păziţi-vă cu grijă sufletele voastre,

¹⁶Ca să nu păcătuiţi şi să vă faceţi chip cioplit, şi orice fel de chip de idol, bărbat sau femeie,

¹⁷Chip de dobitoc de pe pământ, chip de orice fel de pasăre zburătoare, care zboară sub cer,

¹⁸Chip de orice fel de târîtoare de pe pământ, chip de orice fel de peşte care trăieşte în ape sub pământ,

¹⁹Ca nu cumva să ridici ochii spre cer şi să vezi soarele, luna, stelele şi toată oastea cerească, să te laşi ispitit şi să te închini şi să slujeşti acestor făpturi pe care Domnul Dumnezeul tău le-a lăsat pentru toate popoarele de sub tot cerul,

²⁰Iar pe voi v’a ales şi v’a scos din cuptorul cel de fier, din Egipt, ca să-i fiţi poporul moştenirii sale, ca în ziua de azi.

²¹Şi Domnul şi-a aprins mânia împotriva mea, din pricina voastră, şi s’a jurat să nu trec Iordanul şi să nu intru în ţara cea frumoasă, pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-o va da ţie ca moştenire.

²²Căci, iată, eu voi muri în ţinutul acesta şi nu voi trece Iordanul, ci numai voi îl veţi trece şi veţi stăpâni această frumoasă ţară.

²³Fiţi cu băgare de seamă să nu uitaţi legământul pe care Domnul Dumnezeul vostru l-a încheiat cu voi şi să nu vă faceţi chipuri cioplite, pe care le-a oprit Domnul Dumnezeul tău,

²⁴Fiindcă Domnul Dumnezeul tău este foc mistuitor, Dumnezeu plin de râvnă.

²⁵După ce veţi avea fii şi nepoţi şi veţi îmbătrâni în ţară, dacă vă veţi ticăloşi ca să faceţi idoli ciopliţi şi orice fel de chip şi dacă veţi săvârşi fapte rele în ochii Domnului Dumnezeului tău, ca să-l mâniaţi, –

²⁶Pentru aceasta iau ca martor împotriva voastră cerul şi pământul, – degrabă veţi pieri de pe pământul în care treceţi Iordanul ca să-l stăpâniţi, şi nu vă veţi mai prelungi viaţa, ci veţi fi nimiciţi cu desăvârşire,

²⁷Şi vă va risipi Domnul printre neamuri, şi veţi rămânea puţini la număr între popoarele unde vă va surghiuni pe voi Domnul.

²⁸Acolo veţi cinsti dumnezei, făpturi de mâini omeneşti, de lemn şi de piatră, care nu văd, nu aud, nu mănâncă şi nu miros.

²⁹Şi acolo vei căuta pe Domnul Dumnezeul tău şi îl vei afla, dacă îl vei căuta din toată inima ta şi din tot sufletul tău.

³⁰Când vei fi în strâmtoare şi toate acestea vor da peste tine în vremea cea de apoi, te vei întoarce la Domnul Dumnezeul tău şi vei asculta de glasul lui,

³¹Căci Domnul Dumnezeul tău este Dumnezeu milostiv, care nu te va lăsa, nici nu te va nimici, şi nici nu va uita legământul cu părinţii tăi, cărora li s’a jurat.

³²Cercetează în vremurile străvechi de dinaintea ta, din ziua când a făcut Dumnezeu pe om pe pământ, de la un capăt şi până la celălalt capăt al cerului, şi vezi dacă s’a mai petrecut vre-o faptă mare ca aceasta, ori de s’a mai auzit ceva la fel!

³³Oare a mai auzit vre-un popor glasul Domnului, vorbind din foc, precum l-ai auzit tu şi să rămână cu viaţă î

³⁴Sau a mai încercat vre-un dumnezeu să vină pe pământ ca să-şi aleagă luişi popor din mijlocul altui popor prin încercări, prin minuni şi fapte mai presus de fire, prin luptă, cu mână tare şi cu braţ întins, cu arătări înfricoşate, precum a făcut în ochii tăi, în Egipt, Domnul Dumnezeul tău?

³⁵Ţie ţi-a fost dat să vezi şi să te încredinţezi că Domnul este Dumnezeu, şi nu este altul afară de el.

³⁶Auzit-ai glasul lui din cer, ca să te înveţe, şi pe pământ ţi-a arătat focul lui cel mare, şi din mijlocul focului ai auzit poruncile lui.

³⁷Din pricină că a iubit pe părinţii tăi, a ales şi seminţia lor de după ei, şi te-a scos el însuşi din Egipt cu puterea lui nemărginită,

³⁸Ca să izgoneşti de dinaintea ta popoare mai mari şi mai tari decât tine şi să te aducă să-ţi dea ca acum ţara lor ca moştenire;

³⁹Pentru aceasta să ştii şi să ţii cu scumpătate în inima ta, că Domnul este Dumnezeu în cer sus şi pe pământ jos, şi nimeni nu este afară de el!

⁴⁰Păzeşte dar legile şi poruncile lui, pe care ţi le dau astăzi, ca să-ţi meargă bine ţie şi fiilor tăi de după tine şi să ai viaţă lungă pe pământul pe care Dumnezeul tău ţi-l va da pe veci.»

⁴¹Atunci a osebit Moise trei cetăţi dincolo de Iordan, spre răsărit,

⁴²– Ca să fugă într’însele ucigaşul care a omorît pe aproapele lui din nebăgare de seamă, fără ca mai nainte să-i fi purtat pică. Şi dacă va fugi într’una din cetăţile acestea, să scape cu viaţă.—

⁴³Beţer în pustie, în ţinutul câmpos al lui Ruben, Ramot din Galaad, în Gad, şi Golan în Basan, în seminţia lui Manase.

⁴⁴Iată dar legea pe care Moise a pus-o înaintea fiilor lui Israil!

⁴⁵Iată şi descoperirile, poruncile şi îndreptările pe care le-a poruncit Moise fiilor lui Israil, când au ieşit ei din Egipt,

⁴⁶Dincolo de Iordan în valea din faţa Bet-Peorului, în ţara lui Sihon, regele Amoriţilor, care îşi avea scaunul domnesc în Heşbon, pe care l-au înfrânt Moise şi fiii lui Israil, după ieşirea lor din Egipt,

⁴⁷Şi au pus stăpânire pe ţara lui, ca şi pe ţara lui Og, regele Basanului, cei doi regi Amoriţi de dincolo de Iordan, la răsărit;

⁴⁸De la Aroer care se află pe ţărmul Arnonului şi până la muntele Sirionului, adică al Hermonului,

⁴⁹Precum şi toată câmpia de dincolo de Iordan, de la răsărit şi până la Marea Araba, ia poalele povârnişurilor muntelui Pisga.