Read Biblia Regele Carol II, 1939 Deuteronomul 9 Bible Online

Deuteronomul 9 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Deuteronomul 9

¹«Ascultă, Israile! Astăzi vei trece Iordanul ca să intri şi să stăpâneşti popoare mai mari şi mai tari decât tine: cetăţi mari întărite cu ziduri până la cer,

²Un popor puternic şi uriaş la statură, pe Enachiţi, pe care tu îi ştii şi despre care tu ai auzit spunându-se: «Cine poate să se măsoare cu feciorii lui Enac?»

³Şi astăzi să mai ştii că Domnul Dumnezeul tău va trece înaintea ta; el este foc mistuitor, el îi va nimici şi îi va doborî în faţa ta, ca să-i cuprinzi şi degrabă să-i pierzi, precum ţi-a făgăduit Domnul.

⁴Şi după ce-i va goni Domnul Dumnezeul tău din faţa ta, să nu cugeti în inima ta: «Pentru dreptatea mea, mi-a dat Domnul să stăpânesc ţara aceasta», ci din pricina fărădelegilor pe care le-au săvârşit aceste popoare, el le-a alungat din faţa ta

⁵Nu pentru faptele tale bune şi nici pentru credincioşia inimii tale tu intri să iei în stăpânire ţara lor, ci pentru fărădelegea popoarelor acestora Domnul Dumnezeul tău le-a alungat din faţa ta, întărind făgăduinţa pentru care Domnul s’a jurat străbunilor tăi, lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacob.

⁶Şi să ştii că nu pentru dreptatea ta, Domnul Dumnezeul tău îţi va da ţie în stăpânire această frumoasă ţară, – cu atât mai vârtos cu cât eşti tare la cerbice!

⁷Adu-ţi aminte şi nu uita de câte ori ai întărâtat pe Domnul Dumnezeul tău în pustie; din clipa când aţi ieşit din ţara Egiptului până când aţi ajuns în locul acesta, răzvrătiţi aţi fost împotriva Domnului.

⁸Şi la Horeb aţi întărâtat pe Domnul şi s’a oţărît Domnul împotriva voastră, ca să vă prăpădească.

⁹Când m’am suit în munte ca să iau tablele de piatră, tablele legământului pe care Domnul le-a încheiat cu voi, am stat în munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănânc pâine şi fără să beau apă.

¹⁰Apoi Domnul mi-a încredinţat cele două lespezi de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu, şi pe ele erau săpate cuvintele pe care le-a grăit Domnul cu voi pe munte din mijlocul focului, în ziua adunării.

¹¹Şi la capătul celor patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, mi-a dat Domnul cele două table de piatră, tablele legământului,

¹²Şi mi-a zis: «Scoală-te şi degrabă te coboară de aici, căci poporul tău pe care l-ai scos din Egipt s’a ticăloşit! Repede a cotit de pe calea pe care i-am poruncit-o şi şi-a făcut chip turnat.»

¹³Şi Domnul mi-a grăit iarăşi:«M’am uitat la poporul acesta şi iată că este un popor îndărătnic!

¹⁴Curmă cu ruga, căci vreau să-l pedepsesc şi să şterg numele lui de sub cer; iar pe tine te voi face popor mai tare şi mai numeros decât el!»

¹⁵Atunci m’am coborît din munte şi m’am întors – iar muntele pâlpâia în flăcări – cu cele două table ale legământului în mână,

¹⁶Şi m’am uitat, şi iată voi păcătuiserăţi împotriva Domnului Dumnezeului vostru, căci vă făcuserăţi viţel turnat, şi repede vă abătuserăţi din calea pe care Domnul vă poruncise să mergeţi.

¹⁷Atunci am apucat cele două table, le-am zvârlit şi le-am spart în ochii voştri.

¹⁸Apoi am căzut înaintea Domnului ca la început, cu rugăciune, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănânc pâine şi fără să beau apă, pentru toate păcatele pe care le-aţi făptuit săvârşind lucruri rele înaintea Domnului, ca să-l întărâtaţi.

¹⁹Căci înmărmurisem de iuţimea urgiei cu care se mâniase Domnul împotriva voastră, ca să vă prăpădească. Dar Domnul m’a ascultat şi de data aceasta.

²⁰Ba şi împotriva lui Aaron tare se mâniase Domnul ca să-l piarză, dar eu m’am rugat atunci şi pentru Aaron.

²¹Şi păcatul vostru pe care l-aţi săvârşit, viţelul, l-am ars în foc, l-am zdrumicat şi l-am pisat bine până l-am prefăcut în pulbere, iar pulberea am aruncat-o în pârăul care pogora din munte.

²²– La Tabeera, la Masa şi la Chi-brot-Hataava, aţi întărâtat pe Domnul.

²³Şi când v’a trimis Domnul din Cadeş Barnea cu porunca: «Suiţi-vă şi cuprindeţi ţara pe care eu v’am dat-o», atunci v’aţi răzvrătit împotriva poruncii Domnului Dumnezeului vostru, n’aţi rămas credincioşi lui şi nici de glasul lui n’aţi ascultat!

²⁴Răzvrătiţi aţi fost mereu împotriva Domnului, din ziua când v’am cunoscut!

²⁵Şi am căzut din nou la rugăciune înaintea Domnului patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, căci Domnul vrusese să vă nimicească;

²⁶Şi atunci m’am rugat Domnului şi i-am zis: «Doamne Dumnezeule, nu pierde poporul tău şi moştenirea ta, pe care ai mântuit-o prin puterea ta şi pe care cu mâna ta cea tare ai scos-o din Egipt.

²⁷Adu-ţi aminte de robii tăi, de Avraam, de Isaac şi de Iacob! Nu căuta la cerbicia poporului acestuia, la fărădelegea şi la păcatul lui,

²⁸Ca nu cumva poporul ţării din care ne-ai scos să zică: «Domnul n’a putut să-i bage în ţara pe care le-a făgăduit-o şi din ură împotriva lor i-a scos ca să-i piarză în pustie.»

²⁹Dar ei sunt poporul şi moştenirea ta pe care ai scos-o cu puterea ta cea mare şi cu braţul tău cel întins!»