Read Biblia Regele Carol II, 1939 Ioan 19 Bible Online

Ioan 19 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Ioan 19

¹Atunci Pilat a luat pe Iisus şi a pus să-l biciuiască.

²Şi ostaşii împletind din spini cunună i-au pus-o pe cap şi l-au îmbrăcat cu veşmânt de porfiră.

³Şi veneau către el şi ziceau: Bucură-te, împărate al Iudeilor! Şi-i dădeau palme.

⁴Pilat a ieşit din nou, din pretoriu, şi le-a vorbit: Iată, vi-l aduc pe el afară, ca să ştiţi că nu-i găsesc nici o vină.

⁵Deci a ieşit Iisus afară purtând cununa cea de spini şi veşmântul de porfiră. Iar Pilat rosteşte către ei: Iată omul.

⁶Dar când l-au văzut mai marii preoţilor şi slugile lor, au strigat şi au zis: Răstigneşte-l! Răstigneşte-l! Zis-a lor Pilat: Luaţi-l voi şi răstigniţi-l, căci eu unul nici o vină nu-i găsesc.

⁷Iudeii au răspuns: Noi avem o lege şi după legea noastră el trebue să moară, căci s’a făcut pe sine fiu al lui Dumnezeu.

⁸Deci când a auzit Pilat acest cuvânt mai vârtos s’a temut;

⁹Şi intrând iarăşi în pretoriu a întrebat pe Iisus: De unde eşti tu? Ci Iisus nu i-a dat nici un răspuns.

¹⁰Pilat atunci i-a zis: Cu mine nu vorbeşti? Nu ştii că am putere să-ţi dau drumul şi putere am să te răstignesc?

¹¹Iisus a răspuns: N’ai avea nici o putere asupra mea, dacă nu ţi-ar fi fost dat ţie de sus; pentru aceea, cel ce m’a dat în mâna ta mai mare păcat are.

¹²De aici Pilat căuta un chip să-l libereze; dar Iudeii strigau şi ziceau: Dacă îi dai drumul acestuia, nu eşti prieten al Cezarului. Oricine care se face pe sine împărat stă împotriva Cezarului.

¹³Când a auzit Pilat aceste vorbe, a scos pe Iisus afară şi a şezut în scaunul de judecată, la locul pardosit cu lespezi, care se zice: Litostraton, iar evreeşte: Gabbata.

¹⁴Şi era ziua pregătirii Paştilor (Vineri), iar ceasul către amiază. Şi a zis Pilat Iudeilor: Iată împăratul vostru.

¹⁵Dar ei au izbucnit: Ia-l! Ia-l! Răstigneşte-l! Pilat i-a întrebat: Răstigni-voi pe împăratul vostru? Mai marii preoţilor au răspuns: Nu avem împărat fără numai pe Cezarul.

¹⁶Atunci l-a dat lor, spre răstignire. Deci l-au luat pe Iisus şi l-au dus.

¹⁷Şi ducându-şi însuşi crucea a ieşit din cetate la locul numit al Căpăţânii, care evreeşte se zice Golgota.

¹⁸Acolo l-au răstignit şi împreună cu el alţi doi, de o parte şi de alta, iar în mijloc pe Iisus.

¹⁹Ci Pilat a scris şi titlu şi l-a pus deasupra crucii. Şi anume era scris: Iisus Nazarineanul, împăratul Iudeilor.

²⁰Deci mulţi dintre Iudei au citit acest titlu, căci locul unde a fost răstignit Iisus era aproape de cetate. Şi era scris evreeşte, latineşte şi elineşte.

²¹Însă arhiereii Iudeilor au vorbit lui Pilat: Nu scrie: împăratul Iudeilor, dar cum el a zis: Eu sunt împăratul Iudeilor.

²²Pilat a răspuns: Ce-am scris, am scris.

²³După ce-au răstignit pe Iisus, ostaşii au luat veşmintele lui şi le-au făcut patru părţi, fiecărui ostaş câte o parte, dar era şi cămaşa. Ci cămaşa era fără cusătură, de sus ţesută în întregime.

²⁴Atunci ei au grăit între ei: Să n’o sfâşiem, ci să aruncăm sorţi pe ea, a cui va să fie. Ca să se împlinească scriptura care zice: Împărţit-au hainele mele lor şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi. Aşa dar ostaşii aceasta au făcut.

²⁵Şi stăteau, lângă crucea lui Iisus, mama lui şi sora mamei lui, Maria lui Cleopa, şi Maria Magdalena.

²⁶Ci Iisus văzând pe maica sa şi pe ucenicul pe care îl iubea stând alături, a zis maicii sale: Femeie, iată fiul tău.

²⁷Apoi a zis ucenicului: Iată mama ta. Şi din ceasul acela ucenicul a luat-o în casa sa.

²⁸După aceea, ştiind Iisus că toate acum s’au săvârşit ca să se împlinească scriptura, a grăit: Mi-e sete.

²⁹Şi era acolo un vas plin cu oţet; atunci ostaşii, punând în vârful unei trestii de isop un burete muiat în oţet, l-au dus la gura lui.

³⁰Iar dacă a luat oţetul, Iisus a zis: Săvârşitu-s’a. Şi plecându-şi capul şi-a dat duhul.

³¹Ci Iudeii, fiindcă era ziua pregătirii (Vineri), ca să nu rămână trupurile Sâmbăta pe cruce, – căci ziua acelei Sâmbete era mare, – au rugat pe Pilat să le zdrobească fluerile şi să-i ridice.

³²Deci au venit ostaşii şi au zdrobit fluerile celui dintâi, asemenea şi pe ale celuilalt, împreună răstignit cu el.

³³Şi venind şi la Iisus, dacă au văzut că murise, nu i-au zdrobit fluerile.

³⁴Dar unul din ostaşi l-a împuns cu suliţa, în coastă; şi a ieşit numaidecât sânge şi apă.

³⁵Iar cel ce a văzut a spus ce a văzut şi mărturia lui este adevărată şi acela ştie că spune adevărul, pentru ca şi voi să credeţi.

³⁶Ci s’au făcut acestea ca să se împlinească scriptura: Nu i se va zdrobi nici un os.

³⁷Şi iarăşi altă scriptură care zice: Privi-vor la acela pe care l-au împuns.

³⁸După acestea, Iosif din Arimateia, ucenic fiind al lui Iisus – dar în taină, de frica Iudeilor – l-a rugat pe Pilat să-i dea voie ca să ridice trupul lui Iisus. Şi Pilat i-a dat voie. A venit deci şi a luat trupul lui Iisus.

³⁹Şi a venit şi Nicodim – cel care, la început, venise noaptea la Iisus – şi a adus, amestecate laolaltă, smirnă şi aloe ca la o sută de litre.

⁴⁰Au luat deci trupul lui Iisus şi l-au înfăşurat, o dată cu mirezmele, în pânze de in, precum este obiceiul să înmormânteze la Iudei.

⁴¹Iar în locul unde a fost răstignit era grădină şi în grădină mormânt nou, în care nu mai fusese nimeni îngropat.

⁴²Astfel, din pricina Vinerii Iudeilor, l-au pus pe Iisus acolo, căci mormântul era aproape.