Read Biblia Regele Carol II, 1939 Faptele apostolilor 15 Bible Online

Faptele apostolilor 15 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Faptele apostolilor 15

¹Unii din Iudeia au venit devale şi învăţau pe fraţi cum că: dacă nu vă tăiaţi împrejur, după datina lui Moise, nu puteţi să vă mântuiţi.

²Ci Pavel şi Barnaba au avut cu ei multă gâlceava şi pricire. Atunci fraţii au rânduit ca Pavel şi Barnaba şi alţi câţiva dintre ei să se ducă, pentru aceste neînţelegeri, la apostoli şi la bătrânii din Ierusalim.

³Deci ei. trimişi fiind de biserică, trecură prin Fenicia şi prin Samaria, povestind despre întoarcerea păgânilor şi făcând mare bucurie tuturor fraţilor.

⁴Sosind în Ierusalim, au fost primiţi de biserică, de apostoli şi de bătrâni şi au Rpus câte a făcut Dumnezeu cu ei.

⁵Dar câţiva din eresul Fariseilor, care trecuseră la credinţă, s’au ridicat şi au grăit: Trebue să-i tăiaţi împrejur şi să le porunciţi să păzească legea lui Moise.

⁶Atunci apostolii şi bătrânii s’au adunat ca să cerceteze acest lucru.

⁷După multă cercetare, s’a sculat Petru şi le-a vorbit: Bărbaţilor şi fraţilor, voi ştiţi că, din zile vechi, Dumnezeu, între voi toţi, a ales ca prin gura mea păgânii să audă cuvântul evanghehei şi să creadă..

⁸Şi Dumnezeu, cel ce cunoaşte inimile, le-a dovedit aceasta, dându-le Duhul Sfânt, ca şi nouă.

⁹Şi prin credinţă curăţind inimile lor, între noi şi ei n’a făcut nici o deosebire.

¹⁰Acum deci, pentru ce ispitiţi pe Dumnezeu şi vreţi să puneţi pe grumazul ucenicilor un jug pe care nici părinţii noştri, nici noi n’am putut să-l purtăm?

¹¹De vreme ce noi credem că suntem mântuiţi, în acelaşi fel ca şi ei, prin darul Domnului Iisus.

¹²Atunci toată mulţimea a tăcut şi a dat ascultare lui Barnaba şi lui Pavel, care au povestit câte semne şi minuni a făcut Dumnezeu prin ei între păgâni.

¹³Când au isprăvit ei, Iacob a ridicat glasul şi a zis: Bărbaţilor şi fraţilor, ascultaţi-mă!

¹⁴Simon Petru a spus cum a avut grijă Dumnezeu de la început să ia dintre neamuri un popor care să-i poarte numele.

¹⁵Cu aceasta se potrivesc cuvintele prorocilor, precum este scris:

¹⁶După aceea mă voi înapoia şi voi clădi din nou cortul cel căzut al lui David şi cele surpate ale lui iarăşi le voi zidi şi-l voi ridica la loc,

¹⁷Ca să-l caute pe Domnul oamenii ceilalţi şi toate neamurile întru care se pomeneşte numele meu asupra lor,

¹⁸Zice Domnul, cel ce a făcut acestea cunoscute din vechime.

¹⁹Drept aceea, eu găsesc cu cale să nu turburaţi pe cei ce, din păgâni, se întorc la Dumnezeu,

²⁰Ci să le trimiteţi scrisoare ca să se ferească de pângăririle idolilor, de desfrânare, de carnea dobitoacelor ce au fost sugrumate şi de sânge.

²¹Căci, din străvechime, Moise are, prin toate oraşele, propovăduitorii săi şi citit este în sinagoge în fiecare Sâmbătă.

²²Atunci apostolii şi bătrânii, cu toată biserica, au hotărît să aleagă bărbaţi dintre ei şi să-i trimită la Antiohia, cu Pavel şi cu Barnaba, şi anume pe Iuda ce se chiamă Barsaba şi pe Sila, bărbaţi cu vază între fraţi.

²³Şi le-au dat la mână scrisoarea aceasta: Apostolii şi bătrânii – fraţii, fraţilor dintre păgâni care sunt în Antiohia şi Siria şi Cilicia, multă sănătate!

²⁴Deoarece am auzit că unii dintre noi, fără să fi avut porunca noastră, venind la voi v’au turburat cu vorbele lor şi au răvăşit sufletele voastre, zicând că trebue să vă tăiaţi împrejur şi să păziţi legea,

²⁵Noi am găsit cu cale, într’un gând fiind, să alegem bărbaţi şi să-i trimitem la voi, împreună cu iubiţii noştri Barnaba şi Pavel,

²⁶Oameni care şi-au pus viaţa lor pentru numele Domnului nostru Iisus Christos.

²⁷Drept aceea, am trimis pe Iuda şi pe Sila. care vă vor spune şi ei din gură aceleaşi lucruri.

²⁸Căci Sfântul Duh şi noi am găsit cu cale să nu vă mai împovărăm cu nimic mai mult decât cu acestea de neapărată trebuinţă:

²⁹Să vă feriţi de cele jertfite idolilor şi de sânge şi de carne de dobitoc sugrumat şi de desfrânare. Păzindu-vă de acestea, va fi bine de voi. Fiţi sănătoşi.

³⁰Deci, cei trimişi în solie au coborît în Antiohia, au adunat mulţimea şi au dat scrisoarea.

³¹Şi citind-o, credincioşii s’au bucurat de mângâierea aceasta.

³²Iar Iuda şi cu Sila, fiind şi ei proroci, au mângâiat, cu multe cuvântări, şi au întărit pe fraţi.

³³După ce-au zăbovit câtăva vreme, fraţii i-au lăsat cu pace să se ducă la cei ce i-au fost trimis.

³⁴Ci Sila s’a hotărît să rămână acolo.

³⁵Iar Pavel şi Barnaba petreceau în Antiohia, învăţând şi binevestind, împreună cu mulţi alţii, cuvântul Domnului.

³⁶Dar după un timp, Pavel a zis către Barnaba: Haidem înapoi, să cercetăm pe fraţi, în fiecare oraş în care am vestit cuvântul Domnului şi să vedem cum se află.

³⁷Barnaba ţinea să ia împreună cu ei şi pe Ioan, care se numeşte Marcu.

³⁸Pavel însă socotea că pe Marcu, care se despărţise de ei din Pamfilia şi nu venise alături la lucrul evangheliei, nu trebue să-l ia cu ei.

³⁹Deci s’a iscat ceartă, aşa încât s’au despărţit unul de altul. Barnaba a luat pe Marcu şi a plecat cu corabia la Cipru.

⁴⁰Pavel. alegându-şi pe Sila, a plecat, încredinţat de către fraţi darului Domnului,

⁴¹Şi străbătând Siria şi Cilicia a întărit bisericile.