Read Biblia Regele Carol II, 1939 Faptele apostolilor 23 Bible Online

Faptele apostolilor 23 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Faptele apostolilor 23

¹Iar Pavel privind sinedriul în faţă, a cuvântat: Bărbaţilor şi fraţilor, eu mi-am dus viaţa mea, înaintea Domnului, până la această zi, cu deplin cuget curat.

²Ci arhiereul Anania a poruncit celor ce şedeau lângă el să-l bată peste gură.

³Atunci Pavel a rostit către el: Te va bate Dumnezeu, perete văruit! Că tu şezi să mă judeci după lege şi porunceşti să mă bată fără de lege!

⁴Cei ce stăteau lângă el ziseră: Pe arhiereul lui Dumnezeu îl faci tu de ocară?

⁵Pavel răspunse: Fraţilor, nu ştiam că este arhiereu; căci este scris: Pe mai marele poporului tău să nu-l vorbeşti de rău.

⁶Dar Pavel ştiind bine că sunt o parte Saduchei şi cealaltă Farisei, a strigat în sinedriu: Bărbaţilor şi fraţilor! Eu sunt Fariseu, fecior de Farisei. Pentru nădejdea şi învierea morţilor sunt eu în judecată.

⁷Când a grăit aceasta, între Faririsei şi Saduchei s’a iscat neînţelegere şi mulţimea lor s’a dezbinat.

⁸Că Saducheii zic cum că nu este înviere, nici înger, nici duh, iar Fariseii le mărturisesc pe amândouă.

⁹Atunci s’a făcut mare strigăt şi sculându-se unii cărturari din partea Fariseilor ţineau piept şi ziceau: Nici un rău nu aflăm în acest om. Căci – dacă i-a vorbit lui un duh sau un înger?

¹⁰Deci născându-se inare dezbinare şi temându-se tribunul ca Pavel să nu fie sfâşiat de ei, a poruncit ostaşilor să se pogoare, să-l smulgă din mijlocul lor şi să-l ducă în cazarmă.

¹¹Ci în noaptea următoare a stat Domnul lângă el şi i-a zis: Fii cu inimă, Pavele! Căci precum ai mărturisit despre mine la Ierusalim, astfel trebue să mărturiseşti şi la Roma.

¹²Când s’a ivit ziua, Iudeii au făcut o tovărăşie şi s’au legat cu blestem să nu mănânce, nici să bea, până ce nu vor omorî pe Pavel.

¹³Şi cei ce făcuseră între ei acest jurământ erau mai mulţi de patruzeci,

¹⁴Care, ducându-se la arhierei şi la bătrâni, le-au spus: Ne-am legat pe noi înşine cu blestem să nu punem nimic în gură, până ce nu-l omorîm pe Pavel.

¹⁵Acum dar, voi împreună cu sinedriul daţi de ştire tribunului să-l aducă la voi, jos, ca şi cum aţi avea de gând mai cu deamăruntul să-l cercetaţi. Iar noi, mai înainte ca el să se apropie, gata suntem să-l răpunem.

¹⁶Dar fiul surorii lui Pavel, auzind de această uneltire, s’a înfăţişat, a pătruns în cazarmă şi a vestit pe Pavel.

¹⁷Atunci Pavel a chemat pe unul din şutaşi şi i-a zis: Du pe băiatul acesta la tribun, căci are ceva să-i spună.

¹⁸Sutaşul l-a luat, l-a dus la tribun şi a vorbit: Pavel cel închis m’a chemat şi m’a rugat să aduc pe băiatul acesta la tine, având să-ţi spună oarece.

¹⁹Tribunul luându-l de mână, s’a dus cu el deoparte şi l-a întrebat: Ce lucru ai să-mi spui?

²⁰Atunci el a grăit: Iudeii s’au înţeles să te roage ca mâine să-l pogori pe Pavel la sinedriu, ca şi cum le-ar fi gândul să cerceteze mai amănunţit pricina lui.

²¹Dar tu să nu te încrezi în ei. Căci dintre ei îl pândesc mai mulţi de patruzeci de inşi, care s’au legat pe ei înşişi cu blestem, nici să mănânce, nici să bea, până când nu-l vor răpune. Şi acum ei sunt gata, aşteptând făgăduiala ta.

²²Tribunul a trimis acasă pe băiat poruncindu-i: Nimănui să nu spui că mi-ai destăinuit aceste lucruri.

²³Apoi, chemând la sine pe doi dintre şutaşi, le-a zis: Ţineţi gata, de la ceasul al treilea din noapte, două sute de ostaşi, şaptezeci de călăreţi şi două sute de suliţaşi, ca să meargă până la Cezareia.

²⁴Şi dobitoace de povară să aibă la îndemână, ca să-l pună pe Pavel şi să-l ducă teafăr la Felix Procuratorul.

²⁵Apoi a scris o scrisoare având acest cuprins:

²⁶Claudiu Lisias, prea puternicului procurator Felix, multă sănătate!

²⁷Pe omul acesta l-au fost prins Iudeii şi erau să-l omoare; ci eu m’am dus peste ei cu oaste şi l-am scăpat, aflând că este cetăţean roman.

²⁸Şi vrând să ştiu pricina pentru care îl asupreau l-am dus înaintea sinedriului lor.

²⁹Şi am găsit că e pârît pentru întrebări din legea lor, dar fără să aibă vre-o vină vrednică de moarte sau de lanţuri.

³⁰Când mi s’a destăinuit, însă, că din ei vor să întindă o cursă acestui om, l-am trimis la tine şi le-am dat de ştire şi pârîşilor să-şi spună cuvântul înaintea ta.

³¹Deci ostaşii l-au luat pe Pavel, precum li s’a poruncit, şi l-au dus noaptea la Antipatris.

³²A doua zi, lăsând pe călăreţi să se ducă cu el, s’au întors la tabără.

³³Călăreţii intrând În Cezareia şi dând procuratorului scrisoarea i-au înfăţişat şi pe Pavel.

³⁴Procuratorul, după ce a citit, a întrebat din care ţinut este Pavel şi aflând că este din Cilicia:

³⁵Voi sta să te ascult, a zis el, când şi pârîşii tăi vor fi aici. Apoi a poruncit să fie pus sub pază, în pretoriul lui Irod.