Read Biblia Regele Carol II, 1939 1 Corinteni 9 Bible Online

1 Corinteni 9 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

1 Corinteni 9

¹Nu sunt eu stăpân pe mine? Nu sunt eu apostol? N’am văzut eu pe Iisus Domnul nostru? Nu sunteţi voi lucrul meu întru Domnul?

²Dacă altora nu le sunt apostol, vouă, negreşit, vă sunt. Căci voi sunteţi pecetia apostoliei mele întru Domnul.

³Aceasta este apărarea mea către cei ce mă iau la cercetare.

⁴N’avem, oare, dreptul să mâncăm şi să bem în sarcina bisericilor?

⁵N’avem, oare, dreptul să purtăm cu noi o femeie soră, ca şi ceilalţi apostoli, ca şi fraţii Domnului, ca şi Chefa?

⁶Sau numai eu şi Barnaba nu avem dreptul să nu muncim?

⁷Cine slujeşte vreodată, în oaste, pe cheltuiala lui? Cine sădeşte vie şi nu mănâncă din rodul ei? Sau cine păstoreşte o turmă şi nu mănâncă din laptele turmei?

⁸Spun oare acestea numai după mintea omenească? Nu le spune şi legea?

⁹Căci în legea lui Moise este scris: Să nu legi gura boului care treeră. Oare aici îi este aminte lui Dumnezeu de boi?

¹⁰Nu vorbeşte, într’adins, pentru noi? Ba pentru noi a scris: Cel ce ară trebue să are cu nădejdea şi cel ce treeră tot cu nădejdea că, la treeriş, va avea parte de rodul său.

¹¹Dacă am semănat la voi cele duhovniceşti, mare lucru este să secerăm din ale voastre cele pământeşti?

¹²Dacă alţii se bucură de acest drept asupra voastră, pentru ce nu mai degrabă noi? Dar nu ne-am folosit de dreptul acesta, ci toate le răbdăm ca să nu punem piedică Evangheliei lui Christos.

¹³Au nu ştiţi că cei ce lucrează cele sfinte mănâncă din prinoasele templului şi cei ce slujesc altarului se împărtăşesc din altar?

¹⁴Tot aşa a rânduit şi Domnul pentru cei ce propovăduesc Evanghelia să se hrănească din Evanghelie.

¹⁵Eu unul nu m’am folosit de nici unul din aceste drepturi şi nu v’am scris acestea cu gând să mi se facă şi mie tot aşa. Căci ar fi de dorit, pentru mine, mai degrabă să mor decât să-mi nimicească cineva acest cuvânt de laudă.

¹⁶Că de vestesc Evanghelia n’am cuvânt de laudă, întrucât poruncă mare stă deasupra mea. Vai mie dacă nu bine-vestesc!

¹⁷Negreşit, lucrând de bună voie, ar fi să am răsplată, însă fiindcă lucrez din poruncă, am numai o dregătorie dată în grijă.

¹⁸Atunci care este plata mea? Aceasta este că, propovăduind, pun Evanghelia înaintea oamenilor fără plată, fără să mă folosesc de puterea mea întru Evanghelie.

¹⁹Căci, deşi faţă cu toată lumea sunt stăpânul meu însumi, m’am făcut rob tuturor, ca să câştig cât mai mulţi.

²⁰Cu Iudeu am fost ca un Iudeu, ca să câştig pe Iudei. Cu cei de sub lege ca unul de sub lege, deşi eu nu sunt sub lege, ca să câştig pe cei de sub lege.

²¹Cu cei ce n’au legea, m’am făcut ca unul fără lege, deşi, având legea lui Christos, nu sunt fără legea lui Dumnezeu, ca să câştig pe cei ce nu au legea.

²²Cu cei slabi m’am făcut slab, ca pe cei slabi să-i câştig. Tuturor m’am făcut toate, ca, în orice chip, să mântuiesc pe unii.

²³Ci toate le fac pentru Evanghelie, ca să fiu părtaş la ea.

²⁴Nu ştiţi voi că acei care aleargă în stadiu, toţi aleargă, dar numai unul ia cununa? Alergaţi aşa ca s’o luaţi.

²⁵Apoi, orice luptător la jocuri de toate se înfrânează. Şi aceia – ca să ia o cunună care se veştejeşte. Cu atât mai mult noi, pentru una care nu se veştejeşte.

²⁶Aşa dar, aşa alerg, şi nu orbeşte. Aşa mă lupt cu pumnul, fără să bat văzduhul.

²⁷Ci strunesc puternic trupul meu şi-l târăsc biruit, ca nu cumva, după ce crainic am fost altora, eu însumi să ajung de lepădat.