Read Biblia Regele Carol II, 1939 2 Timotei 4 Bible Online

2 Timotei 4 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

2 Timotei 4

¹În faţa lui Dumnezeu şi a lui Christos Iisus, care va să judece viii şi morţii, juru-te pe tine pe arătarea lui şi pe împărăţia lui:

²Propovădueşte cuvântul, stărueşte cu timp şi fără de timp, mustră, ceartă, îndeamnă, cu toată îndelunga răbdare şi dând necontenit învăţătură.

³Căci va veni o vreme când nu vor mai suferi învăţătura sănătoasă, ci, dornici să-şi gâdile auzul, îşi vor grămădi învăţători după poftele lor,

⁴Şi-şi vor întoarce urechile de la adevăr, şi se vor îndrepta către basme.

⁵Însă tu fii treaz în toate, suferă răul, fă lucru de binevestitor, fii cu toată inima la slujba ta.

⁶Că eu de-acum sunt gata pentru jertfă şi timpul despărţirii mele a sosit.

⁷M’am luptat lupta cea bună; am ajuns la capătul drumului, am păzit credinţa.

⁸De aici încolo, îmi stă înainte cununa dreptăţii, pe care Domnul îmi va da-o în Ziua Aceea, El, dreptul judecător, şi nu numai mie, ci şi tuturor celor ce au iubit arătarea lui.

⁹Sileşte-te să vii curând la mine,

¹⁰Căci Dima, iubind veacul de acum, m’a lăsat şi s’a dus la Tesalonic, Crescent în Galatia, Titu în Dalmaţia.

¹¹Numai Luca este cu mine. Ia pe Marcu şi adu-l cu tine, căci îmi este de mare folos la slujbă.

¹²Pe Tihic l-am trimis la Efes.

¹³Când vei veni, adu-mi felonul pe care l-am lăsat în Troada, la Carp, precum şi cărţile, mai ales pergamentele.

¹⁴Alexandru, căldărarul, mi-a făcut multe rele; Domnul îi va plăti după faptele lui.

¹⁵Păzeşte-te şi tu de el, căci s’a împotrivit foarte cuvântărilor noastre.

¹⁶La întâia mea apărare, nimeni nu mi-a venit în ajutor, ci toţi m’au părăsit. Să nu li se ţină în socoteală!

¹⁷Dar Domnul mi-a stat într’ajutor si m’a întărit, pentru ca, prin mine, Evanghelia să fie pe deplin vestită şi s’o audă toţi păgânii; iar eu am scăpat din gura leului.

¹⁸Domnul mă va izbăvi de orice lucru rău şi mă va mântui, în împărăţia sa cea cerească. Lui fie mărire în vecii vecilor! Amin!

¹⁹Îmbrăţişează pe Prisca şi pe Acvila şi casa lui Onisifor.

²⁰Erast a rămas în Corint; pe Trofim l-am lăsat în Milet, fiind bolnav.

²¹Sileşte-te să vii mai înainte de începutul iernii. Te îmbrăţişează Eubul şi Pudenţiu şi Linu şi Claudia şi fraţii toţi.

²²Domnul să fie cu duhul tău! Darul să fie cu voi! Amin!