Read Biblia Regele Carol II, 1939 Judecători 6 Bible Online

Judecători 6 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Judecători 6

¹Şi fiii lui Israil iarăşi au săvârşit fapte rele în ochii Domnului, şi Domnul i-a dat pe ei în mâna lui Madian timp de şapte ani.

²Şi mâna lui Madian a împilat pe Israil; iar de răul Madianiţilor, fiii lui Israil se ascundeau în ponoarele munţilor, în peşteri şi prin stâncile cu greu de răzbătut.

³Şi se întâmpla, când Israil îşi făcea sămănăturile, că porneau Madianiţii şi Amaleciţii şi Fiii Răsăritului şi veneau cu război.

⁴Şi năvăleau pe moşia lor şi prăpădeau toate roadele ogoarelor, până în apropiere de Gaza şi nu mai lăsau nici o hrană pentru Israil, nici oaie, nici bou, nici măgar,

⁵Căci năvăleau cu turmele lor şi cu corturile lor şi veneau puhoi ca lăcustele; şi ei şi cămilele lor erau nenumăraţi şi tăbărau să pustiească ţara.

⁶Şi fiindcă Israil ajunsese la mare sărăcie, din pricina Madianiţilor fiii lui Israil începură să strige către Domnul.

⁷Deci când fiii lui Israil au strigat către Domnul de răul Madianiţilor,

⁸Domnul le-a trimis fiilor lui Israil un prooroc, care le-a grăit: «Iată ce rosteşte Domnul Dumnezeul lui Israil: «Eu v’am scos pe voi din Egipt, eu v’am scos pe voi din casa robiei,

⁹Şi v’am scăpat din mâna Egiptenilor şi din mâna tuturor asupritorilor voştri; şi i-am alungat pe ei de dinaintea voastră şi v’am dat vouă ţara lor,

¹⁰Şi v’am spus vouă: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru! Să nu vă închinaţi dumnezeilor Amoriţilor în ţara cărora locuiţi! Dar voi n’aţi ascultat de glasul meu.»

¹¹Şi a venit îngerul Domnului şi a stat sub stejarul din Ofra, care era al lui Ioaş, din neamul lui Abiezer. În vremea aceasta Ghedeon, fiul lui Ioaş, bătea grâul într’un jghiab ca să-l ascundă de Madianiţi.

¹²Şi i s’a arătat îngerul Domnului şi i-a spus: «Domnul este cu tine, viteaz plin de putere!»

¹³Dar Ghedeon i-a răspuns: «Doamne, iartă-mă de vorbă! Dacă Domnul este cu noi, de ce au dat peste noi toate acestea? Şi unde sunt toate faptele sale minunate pe care ni le povestesc părinţii noştri când ne spun: «Domnul ne-a scos pe noi din Egipt»? Dar acum Domnul ne-a năpustit şi ne-a dat în mâna Madianiţilor!»

¹⁴Atunci Domnul s’a întors către el şi a zis: «Du-te, cu puterea aceasta pe care o ai, şi mântueşte pe Israil din mâna Madianiţilor, căci eu însumi te trimit!»

¹⁵Ci Ghedeon a zis: «Rogu-mă, Doamne, în ce chip mântui-voi eu pe Israil? Iată, neamul meu este cel mai sărac din Manase, iar eu unul sunt cel mai tânăr din casa tatălui meu!»

¹⁶Zis-a Domnul către el: «Dar eu voi fi cu tine şi tu vei zdrobi pe Madianiţi, ca pe un singur om».

¹⁷Răspuns-a Ghedeon Domnului: «Dacă într’adevăr am aflat har în ochii tăi, atunci dă-mi un semn de încredinţare că tu eşti cel ce vorbeşti cu mine.

¹⁸Mă rog să nu pleci de aici, până ce nu voi veni la tine şi-ţi voi scoate darul meu şi-l voi pune înaintea ta.» Şi a zis Domnul: «Rămânea-voi, până ce te vei întoarce!»

¹⁹Şi Ghedeon s’a dus acasă şi a gătit un ied şi azime dintr’o efă de făină. Şi carnea a pus-o într’un paner, iar zeama a turnat-o într’o oală şi le-a adus la el, acolo sub stejar, şi i le-a pus dinainte.

²⁰Atunci îngerul Domnului a rostit către el: «la carnea şi azimele şi pune-le pe stânca aceasta, iară zeama vars’o peste ele». Şi el a făcut întocmai.

²¹Atunci îngerul Domnului a întins vârful toiagului care era în mâna lui şi a atins cu el carnea şi azimele. Şi a izbucnit foc din stâncă şi a mistuit carnea şi azimele, iar îngerul Domnului a pierit din ochii lui.

²²Deci s’a încredinţat Ghedeon că acela fusese îngerul Domnului şi a strigat Ghedeon: «Vai mie, Doamne Dumnezeule, că am văzut pe îngerul Domnului faţă către faţă!»

²³Dar Domnul i-a răspuns: «Pace ţie, nu te teme, nu vei muri!»

²⁴Atunci Ghedeon a clădit acolo un jertfelnic Domnului, şi i-a dat numele: Iahve-Şalom. Şi se află până în ziua de astăzi, în Ofra, cetatea Abiezriţilor.

²⁵Iar în noaptea aceea Domnul a rostit către Ghedeon: «Ia zece oameni dintre slugile tale şi un taur din cireada tatălui tău şi încă un taur de şapte ani şi dărâmă jertfelnicul lui Baal, care este al tatălui tău, şi stâlpul Aşerei de alături taie-l.

²⁶Apoi clădeşte un jertfelnic Domnului Dumnezeului tău pe acest vârf de stâncă, din pietre bine rânduite şi să iei taurul al doilea şi să-l aduci ardere de tot cu lemnele din stâlpul pe care l-ai tăiat.»

²⁷Şi Ghedeon a luat zece oameni dintre slugile lui şi a făcut precum i-a poruncit lui Domnul. Iar fiindcă se temea de cei din neamul tatălui său şi de oamenii din cetate să săvârşească lucrul ziua, de aceea l-a săvârşit noaptea.

²⁸Deci când s’au deşteptat dimineaţa oamenii cetăţii, iată că jertfelnicul lui Baal era dărâmat, iar stâlpul Aşerei de lângă el era tăiat şi taurul al doilea adus ardere de tot pe jertfelnicul nou clădit.

²⁹Şi se întrebau oamenii ei între ei: «Cine a făcut fapta aceasta?» Şi pe când se tot frământau şi-şi băteau capul, i-au dat de rost: «Ghedeon, fiul lui Ioaş, a săvârşit această faptă!»

³⁰Atunci oamenii din cetate i-au spus lui Ioaş: «Scoate încoace pe feciorul tău, ca să fie omorît, fiindcă a dărâmat jertfelnicul lui Baal şi a tăiat stâlpul Aşerei care era alături!»

³¹Dar Ioaş a răspuns gloatei care tăbărîse pe el: «Vreţi voi să apăraţi pe Baal? Vreţi voi să-i săriţi într’ajutor? Cine îl va apăra să moară până dimineaţa. Dacă este Dumnezeu, să se apere singur, fiindcă i s’a dărâmat altarul.»

³²De aceea i-au pus atunci lui Ghedeon numele lerubbaal, adică Baal să se apere împotriva lui, fiindcă i-a dărâmat altarul.

³³Iar toţi Madianiţii şi Amaleciţii şi Fiii Răsăritului s’au legat între ei şi au trecut Iordanul şi au tăbărît în şesul Izreel.

³⁴Ci Duhul Domnului l-a întărit pe Ghedeon şi el a sunat din trâmbiţă şi Abiezriţii cu strigăte de război au pornit după el.

³⁵Apoi a trimis vestitori în toată seminţia lui Manase, şi la glasul lui au pornit după el; şi a mai trimis vestitori în Aşer şi în Zebulon şi în Neftali, care s’au ridicat întru întâmpinarea lor.

³⁶Iar Ghedeon a grăit către Dumnezeu: «Dacă, într’adevăr, tu vrei să mântueşti prin mâna mea pe Israil, după cum ai rostit,

³⁷Iată eu voi pune pe arie un braţ de lână. Dacă roua va cădea numai pe braţul de lână şi tot pământul va fi uscat, atunci voi şti că tu vrei să mântueşti prin mâna mea pe Israil, după cuvântul tău!»

³⁸Şi aşa s’a întâmplat: Când el se sculă dimineaţa şi strânse braţul de lână şi stoarse roua din lână, ieşi o cupă plină de apă.

³⁹Atunci Ghedon grăi către Dumnezeu: «Să nu se aprindă mânia ta împotriva mea, dacă voi mai vorbi încă o dată şi dacă voi mai face încă o încercare cu lâna: să rămâie uscată numai lâna, iar pe tot pământul să cadă rouă».

⁴⁰Iar Dumnezeu, în noaptea aceea, a făcut întocmai şi braţul de lână a rămas uscat, el singur, iar pe tot pământul căzuse rouă.