Read Biblia Regele Carol II, 1939 Apocalipsa 11 Bible Online

Apocalipsa 11 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Apocalipsa 11

¹Apoi mi-au dat o trestie asemenea unui toiag şi mi-au zis: Scoală-te şi măsoară templul lui Dumnezeu şi jertfelnicul şi pe cei ce se închină într’însul.

²Iar curtea cea dinafară a templului scoate-o din socoteală şi n’o măsura, pentru că a fost dată păgânilor, care vor călca în picioare cetatea sfântă patruzeci şi două de luni.

³Şi voi da putere celor doi martori ai mei şi vor prooroci, îmbrăcaţi în sac, o mie două sute şi şaizeci de zile.

⁴Aceştia sunt cei doi măslini şi cele două sfeşnice care stau înaintea Domnului pământului.

⁵Şi dacă voieşte cineva să-i vatăme, foc iese din gura lor şi mistueşte pe vrăjmaşii lor; deci dacă ar voi cineva să-i vatăme, aşa i se cade să fie ucis.

⁶Aceştia au putere să închidă cerul, ca ploaia să nu plouă în zilele proorociei lor şi putere au peste ape să le schimbe în sânge şi să bată pământul cu orice fel de bătaie, ori de câte ori vor voi.

⁷Iar când vor isprăvi cu mărturia lor, Fiara care se sue din adânc va face război cu ei, şi-i va birui şi-i va omorî.

⁸Şi leşurile lor zăcea-vor pe uliţele cetăţii celei mari, care se chiamă duhovniceşte Sodoma şi Egipt, unde a fost răstignit şi Domnul lor.

⁹Şi din popoare, din seminţii, din limbi şi din neamuri privi-vor la leşurile lor trei zile şi jumătate şi nu vor îngădui ca ele să fie puse în mormânt.

¹⁰Iar locuitorii de pe pământ se bucură de moartea lor şi sunt în veselie şi-şi trimit daruri unul altuia, pentru că aceşti doi prooroci au chinuit pe locuitorii de pe pământ.

¹¹Însă după cele trei zile si jumătate, duh de viaţă de la Dumnezeu a intrat în ei şi au stătut pe picioarele lor şi frică mare a căzut peste cei ce se uitau la ei.

¹²Şi din cer au auzit glas puternic, zicându-le: Suiţi-vă aici! Şi s’au suit la cer, în nori, şi au privit la ei duşmanii lor.

¹³Şi în ceasul acela s’a făcut cutremur mare şi a zecea parte din cetate s’a prăbuşit şi au pierit în cutremur şapte mii de feţe omeneşti, iar ceilalţi s’au înfricoşat şi au dat mărire Dumnezeului cerului.

¹⁴Al doilea vai a trecut; al treilea vai, iată, vine degrabă.

¹⁵Şi a trâmbiţat al şaptelea înger şi s’au pornit, în cer, glasuri puternice care ziceau: împărăţia lumii a ajuns împărăţia Domnului nostru şi a Christosului său, şi va împărăţi în vecii vecilor.

¹⁶Şi cei douăzeci şi patru de bătrâni care şed înaintea lui Dumnezeu, în scaunele lor, au căzut cu feţele la pământ şi s’au închinat lui Dumnezeu,

¹⁷Grăind: Mulţumim ţie, Doamne Dumnezeule, Atotţiitorule, cel ce eşti şi cel ce erai şi cel ce vii, că ai luat puterea ta cea mare şi ai început să împărăţeşti.

¹⁸Ci păgânii s’au mâniat, dar a venit mânia ta şi vremea celor morţi, ca să fie judecaţi şi să răsplăteşti pe robii tăi, pe prooroci şi pe sfinţi şi pe cei ce se tem de numele tău, pe cei mici şi pe cei mari, şi să prăpădeşti pe cei ce prăpădesc pământul.

¹⁹Atunci se deschise templul lui Dumnezeu, în cer, şi se văzu în templu chivotul legământului său şi se porniră fulgere şi vuete şi tunete şi cutremur şi grindină mare.