Read Biblia Regele Carol II, 1939 Apocalipsa 19 Bible Online

Apocalipsa 19 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Apocalipsa 19

¹După acestea, am auzit în cer ca un glas puternic de gloată multă, zicând: Aliluia! Mântuirea şi mărirea şi puterea sunt ale Dumnezeului nostru!

²Pentru că adevărate şi drepte sunt judecăţile lui! Pentru că a judecat pe curva cea mare, care a stricat pământul cu desfrânarea ei, şi a răzbunat sângele robilor săi din mâna ei!

³Şi a doua oară au zis: Aliluia! Şi fumul focului în care arde ea se suie în vecii vecilor.

⁴Iar cei douăzeci şi patru de bătrâni şi cele patru făpturi au căzut şi s’au închinat lui Dumnezeu, cel ce şade pe tron, şi au zis: Amin, Aliluia!

⁵Şi un glas a ieşit din tron, zicând: Lăudaţi pe Dumnezeul nostru, toţi slujitorii lui, cei ce vă temeţi de el, mici şi mari.

⁶Atunci am auzit ca un glas de gloată multă şi ca un vuet de valuri fără număr şi ca un bubuit de tunete puternice, şi glasul zicea: Aliluia! Pentru că Domnul Dumnezeul nostru, Atotţiitorul, se află împărat.

⁷Să ne bucurăm şi să ne veselim şi să-i dăm lui mărire, căci a venit nunta Mielului, şi mireasa lui s’a pregătit,

⁸Şi datu-i-s’a ei să se înveşmânte cu in curat, prea alb, – căci inul este viaţa cea dreaptă a sfinţilor.

⁹Apoi îngerul a zis: Scrie: Fericiţi cei chemaţi la cina nunţii Mielului! Şi îmi zice iar: Acestea sunt adevăratele cuvinte ale lui Dumnezeu.

¹⁰Ci am căzut înaintea picioarelor lui, ca să mă închin lui. Dar el m’a ţinut de rău: Vezi să nu faci aceasta! Sunt împreună slujitor cu tine şi cu fraţii tăi, care au mărturia lui Iisus. Lui Dumnezeu te închină. – Căci mărturia lui Iisus este duhul proorociei. –

¹¹Şi am văzut cerul deschis şi iată un cal alb, şi cel ce şedea pe el se numeşte Credincios şi Adevărat, şi judecă şi se războieşte întru dreptate.

¹²Iar ochii lui sunt ca para focului şi pe capul lui sunt cununi multe şi are nume scris pe care nimeni nu-l înţelege, fără numai el.

¹³Şi este îmbrăcat în veşmânt stropit cu sânge şi numele lui se chiamă: Cuvântul lui Dumnezeu.

¹⁴Şi oştile din cer veneau după el, călare pe cai albi, purtând veşminte de in alb, curat.

¹⁵Iar din gura lui ieşea sabie ascuţită, ca să lovească pe păgâni cu ea. Şi el îi va păstori cu toiag de fier şi va călca teascul vinului clocotitor al mâniei lui Dumnezeu Atotţiitorul.

¹⁶Şi pe haina lui şi pe coapsa lui are nume scris: Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor.

¹⁷Apoi am văzut un înger stând în soare; şi strigat-a cu glas puternic, grăind tuturor păsărilor care zboară spre creştetul cerului: Veniţi şi vă adunaţi la cina Marelui Dumnezeu,

¹⁸Ca să mâncaţi trupurile împăraţilor şi trupurile gheneralilor şi trupurile celor viteji şi trupurile cailor şi ale călăreţilor lor, şi trupurile tuturor celor liberi şi celor robi, şi celor mici şi celor mari.

¹⁹Şi am văzut fiara şi pe împăraţii pământului şi oştirile lor, adunate ca să facă război cu cel ce şade pe cal şi cu oştirea lui.

²⁰Şi fiara a fost răpusă şi cu ea proorocul mincinos, cel ce făcea înaintea ei semnele cu care amăgise pe cei ce au purtat semnul fiarei şi pe cei ce s’au închinat chipului ei. Ei amândoi au fost aruncaţi de vii, în iezerul de foc unde arde pucioasă.

²¹Iar ceilalţi, ucişi au fost cu sabia care iese din gura celui ce şade pe cal, şi toate păsările s’au săturat din leşurile lor.