Read Biblia Regele Carol II, 1939 Apocalipsa 7 Bible Online

Apocalipsa 7 - Biblia Regele Carol II, 1939 bible

Apocalipsa 7

¹După aceasta, văzut-am patru îngeri, stând la cele patru unghiuri ale pământului şi ţinând cele patru vânturi ale lui, ca să nu sufle vânt pe pământ, nici peste mare, nici peste vre-un copac.

²Am văzut apoi alt înger care se ridica dela răsăritul soarelui şi avea pecetia Viului Dumnezeu. îngerul a strigat cu glas puternic către cei patru îngeri, cărora li s’a dat să vatăme pământul şi marea,

³Şi le-a zis: Nu vătămaţi pământul, nici marea, nici copacii, până ce nu vom pecetlui, pe frunte, pe robii Dumnezeului nostru.

⁴Şi am auzit numărul celor pecetluiţi: o sută patruzeci şi patru de mii de pecetluiţi, din toate seminţiile fiilor lui Israil:

⁵Din seminţia lui Iuda, douăsprezece mii de pecetluiţi; din seminţia lui Ruben, douăsprezece mii; din seminţia lui Gad, douăsprezece mii;

⁶Din seminţia lui Aşer, douăsprezece mii; din seminţia lui Neftali, douăsprezece mii; din seminţia lui Manase, douăsprezece mii;

⁷Din seminţia lui Simeon, douăsprezece mii; din seminţia lui Levi, douăsprezece mii; din seminţia lui Isahar, douăsprezece mii;

⁸Din seminţia lui Zevulon, douăsprezece mii; din seminţia lui Iosif, douăsprezece mii; din seminţia lui Veniamin, douăsprezece mii de pecetluiţi.

⁹După acestea m’am uitat şi iată gloată multă, pe care nimeni nu putea s’o numere – din tot neamul şi seminţiile şi popoarele şi limbile – stând înaintea tronului şi înaintea Mielului, îmbrăcată în veşminte albe şi având în mână ramuri de finic.

¹⁰Şi mulţimea striga cu glas mare, zicând: Mântuirea este de la Dumnezeul nostru, care şade pe tron, şi de la Miel.

¹¹Şi toţi îngerii stăteau împrejurul tronului şi al bătrânilor şi al celor patru fiinţe şi au căzut, înaintea tronului, pe feţele lor, şi s’au închinat lui Dumnezeu,

¹²Zicând: Amin! Binecuvântarea, şi mărirea, şi înţelepciunea şi mulţumita şi cinstea şi puterea şi tăria – Dumnezeului nostru, în vecii vecilor! Amin!

¹³Iar unul dintre bătrâni a deschis gura şi mi-a zis: Aceştia care sunt îmbrăcaţi în veşminte albe, cine sunt şi de unde au venit?

¹⁴Zis-am către ei: Doamne, tu ştii. El mi-a răspuns: Aceştia sunt cei ce vin din strâmtorarea cea mare şi şi-au spălat veşmintele lor şi le-au făcut albe în sângele Mielului.

¹⁵Pentru aceea, sunt înaintea tronului lui Dumnezeu şi slujesc lui ziua şi noaptea, în templul lui, şi cel ce şade pe tron înălţa-va cortul lui asupra lor;

¹⁶Nu vor mai flămânzi, nici nu vor mai însetoşa, nici nu va mai cădea soarele peste ei şi nici o arşiţă;

¹⁷Căci Mielul, cel ce stă la mijlocul tronului, îi va păşuna pe ei şi-i va duce la izvoarele apelor vieţii şi Dumnezeu va şterge orice lacrimă din ochii lor.