Read Biblia Traducerea Fidela, 2015 Plângerile lui Ieremia 1 Bible Online

Plângerile lui Ieremia 1 - Biblia Traducerea Fidela, 2015 bible

Plângerile lui Ieremia 1

¹Cum şade singuratică cetatea, care era plină de popor! Cum a devenit ea ca o văduvă! Ea, care era mare printre naţiuni şi prinţesă printre provincii, cum a ajuns să plătească tribut!

²Ea plânge amarnic noaptea şi lacrimile ei îi sunt pe obraji; printre toţi iubiţii ei, nu are pe nimeni să o mângâie; toţi prietenii ei s-au purtat cu perfidie cu ea, i-au devenit duşmani.

³Iuda a mers în captivitate din cauza necazului şi din cauza grelei servitudini; el locuieşte printre păgâni, nu găseşte odihnă; toţi persecutorii lui l-au ajuns între strâmtori.

⁴Căile Sionului jelesc, pentru că nimeni nu vine la sărbătorile solemne; toate porţile lui sunt pustiite; preoţii lui suspină, fecioarele lui sunt chinuite şi el este în amărăciune.

⁵Potrivnicii lui sunt cei dintâi, duşmanii lui prosperă, pentru că DOMNUL l-a chinuit din cauza mulţimii fărădelegilor lui; copiii lui au mers în captivitate înaintea duşmanului.

⁶Şi de la fiica Sionului a plecat toată frumuseţea ei; prinţii ei au devenit ca cerbii, care nu găsesc păşune, şi au fugit fără putere înaintea urmăritorului.

⁷Ierusalimul şi-a amintit în zilele chinuirii lui şi a nenorocirilor lui, de toate lucrurile lui plăcute, pe care le-a avut în zilele din vechime, când poporul lui a căzut în mâna duşmanului şi nimeni nu l-a ajutat; potrivnicii l-au văzut şi i-au batjocorit sabatele.

⁸Ierusalimul a păcătuit greu, de aceea el este îndepărtat; toţi care l-au onorat îl dispreţuiesc, pentru că i-au văzut goliciunea; da, el suspină şi se întoarce cu spatele.

⁹Murdăria lui este în poalele lui; nu şi-a amintit de sfârşitul lui; de aceea s-a coborât minunat; nu avea mângâietor. DOAMNE, priveşte nenorocirea mea, pentru că duşmanul s-a înălţat pe sine însuşi.

¹⁰Potrivnicul şi-a întins mâna peste toate lucrurile lui plăcute, pentru că el a văzut că păgânii au intrat în sanctuarul său, despre care tu ai poruncit ca ei să nu intre în adunarea ta.

¹¹Tot poporul lui suspină, ei caută pâine; şi-au dat lucrurile lor plăcute pentru hrană, pentru a-şi uşura sufletul; vezi, DOAMNE şi ia aminte, pentru că eu am devenit nemernic.

¹²Nu este aceasta nimic pentru voi, toţi care treceţi? Priviţi şi vedeţi dacă este vreo întristare ca întristarea mea, care îmi este făcută, cu care DOMNUL m-a chinuit în ziua mâniei sale înverşunate.

¹³El a trimis, din înălţime, foc în oasele mele şi acesta le-a învins; a întins o plasă picioarelor mele, m-a întors înapoi; m-a pustiit şi m-a făcut de leşin toată ziua.

¹⁴Jugul fărădelegilor mele este legat de mâna sa; ei sunt împletiţi şi s-au urcat pe gâtul meu; el a făcut puterea mea să cadă, DOMNUL m-a dat în mâinile lor, din care eu nu sunt în stare să mă ridic.

¹⁵DOMNUL a călcat în picioare pe toţi vitejii mei în mijlocul meu; a chemat o adunare împotriva mea pentru a zdrobi pe tinerii mei; DOMNUL a călcat în picioare pe fecioară, pe fiica lui Iuda, ca într-un teasc.

¹⁶Pentru acestea plâng eu; ochiul meu, ochiul meu izvorăşte lacrimi, pentru că mângâietorul, care ar trebui să îmi uşureze sufletul, este departe de mine; copiii mei sunt pustiiţi pentru că duşmanul a învins.

¹⁷Sionul îşi întinde mâinile şi nu este nimeni să îl mângâie; DOMNUL a poruncit referitor la Iacob, că potrivnicii lui să fie de jur împrejurul lui; Ierusalimul este, printre ei, ca o femeie în timpul menstruaţiei.

¹⁸DOMNUL este drept, pentru că eu m-am răzvrătit împotriva poruncii lui; auziţi, vă rog, toate popoarele şi priviţi întristarea mea; fecioarele mele şi tinerii mei au mers în captivitate.

¹⁹Eu am chemat pe iubiţii mei, dar ei m-au înşelat; preoţii mei şi bătrânii mei şi-au dat duhul în cetate, în timp ce îşi căutau hrana pentru a-şi uşura sufletele.

²⁰Priveşte, DOAMNE, pentru că sunt în strâmtorare; adâncurile mele sunt tulburate; inima mea este întoarsă înăuntrul meu, pentru că eu m-am răzvrătit greu; afară, sabia mă văduveşte, acasă este ca moartea.

²¹Ei m-au auzit că suspin; nu este nimeni să mă mângâie; toţi duşmanii mei au auzit de tulburarea mea; ei se veselesc că ai făcut aceasta; tu vei aduce ziua pe care ai chemat-o şi ei vor fi asemenea mie.

²²Să ajungă înaintea ta toată stricăciunea lor; şi fă-le precum mi-ai făcut mie pentru toate fărădelegile mele, pentru că suspinele mele sunt multe şi inima mea este leşinată.