Read Biblia Traducerea Fidela, 2015 Numeri 11 Bible Online

Numeri 11 - Biblia Traducerea Fidela, 2015 bible

Numeri 11

¹Şi când poporul s-a plâns, aceasta nu a plăcut DOMNULUI, şi DOMNUL a auzit şi mânia lui s-a aprins; şi focul DOMNULUI a ars printre ei şi a mistuit pe cei din cele mai îndepărtate părţi ale taberei.

²Şi poporul a strigat spre Moise, şi când Moise s-a rugat DOMNULUI, focul a fost stins.

³Şi a pus acelui loc numele Tabeera, deoarece focul DOMNULUI a ars printre ei.

⁴Şi mulţimea amestecată, ce era printre ei, a căzut în lăcomie; şi copiii lui Israel de asemenea au plâns din nou şi au spus: Cine ne va da carne să mâncăm?

⁵Ne amintim de peştii, pe care i-am mâncat în Egipt pe gratis; de castraveţi şi de pepeni şi de praji şi de ceapă şi de usturoi,

⁶Dar acum sufletul nostru este uscat, nu este nimic înaintea ochilor noştri, în afară de această mană.

⁷Şi mana era asemenea seminţei de coriandru şi culoarea ei asemenea culorii de bedelium.

⁸Şi poporul a mers încoace şi încolo şi au strâns-o şi au măcinat-o în mori, sau au bătut-o într-o piuă şi au copt-o în tăvi şi au făcut turte din ea şi gustul ei era ca gustul untdelemnului proaspăt.

⁹Şi când roua a căzut peste tabără în timpul nopţii, mana a căzut peste ea.

¹⁰Atunci Moise a auzit poporul plângând prin toate familiile lor, fiecare bărbat în uşa cortului său, şi mânia DOMNULUI s-a aprins foarte tare; Moise de asemenea a fost nemulţumit.

¹¹Şi Moise a spus DOMNULUI: Pentru ce ai chinuit pe servitorul tău? Şi pentru ce nu am găsit favoare înaintea ochilor tăi, de aşezi povara acestui întreg popor asupra mea?

¹²Am conceput eu pe tot poporul acesta? I-am născut eu, ca să îmi spui: Poartă-i la sânul tău, precum un tată grijuliu poartă sugarul, până la ţara pe care ai jurat-o părinţilor lor?

¹³De unde să am eu carne să dau la tot acest popor? Căci ei plâng către mine, spunând: Dă-ne carne să mâncăm.

¹⁴Nu sunt în stare să port tot acest popor singur, căci este prea greu pentru mine.

¹⁵Şi dacă te porţi astfel cu mine, ucide-mă, te rog, ucide-mă, dacă am găsit favoare înaintea ochilor tăi; şi nu mă lăsa să văd nenorocirea mea.

¹⁶Şi DOMNUL i-a spus lui Moise: Adună-mi şaptezeci de bărbaţi dintre bătrânii lui Israel, pe care îi cunoşti că sunt bătrânii poporului şi ofiţeri peste ei; şi adu-i la tabernacolul întâlnirii, ca să stea în picioare acolo cu tine.

¹⁷Şi eu voi coborî şi voi vorbi cu tine acolo; şi voi lua din duhul care este peste tine şi îl voi pune peste ei; şi ei vor purta povara poporului cu tine, ca să nu o mai porţi de unul singur.

¹⁸Şi spune poporului: Sfinţiţi-vă pentru mâine şi carne veţi mânca, pentru că aţi plâns în urechile DOMNULUI, spunând: Cine ne va da carne să mâncăm? Fiindcă era bine de noi în Egipt, de aceea DOMNUL vă va da carne şi o veţi mânca.

¹⁹Nu veţi mânca o zi, nici două zile, nici cinci zile, nici zece zile, nici douăzeci de zile;

²⁰Ci chiar o lună întreagă, până vă va ieşi afară pe nări şi vă va fi dezgustătoare; deoarece aţi dispreţuit pe DOMNUL care este între voi şi aţi plâns înaintea lui, spunând: De ce am ieşit afară din Egipt?

²¹Şi Moise a spus: Poporul, printre care eu sunt, sunt şase sute de mii de pedeştri; şi tu ai spus: Eu le voi da carne, ca ei să mănânce o lună întreagă.

²²Să fie turmele şi cirezile ucise pentru ei, ca să îi îndestuleze? Sau vor fi toţi peştii mării adunaţi pentru ei, pentru a-i îndestula?

²³Şi DOMNUL i-a spus lui Moise: S-a scurtat mâna DOMNULUI? Vei vedea acum dacă ţi se va întâmpla sau nu cuvântul meu.

²⁴Şi Moise a ieşit şi a spus poporului cuvintele DOMNULUI şi a adunat pe cei şaptezeci de bărbaţi dintre bătrânii poporului şi i-a pus să stea de jur împrejurul tabernacolului.

²⁵Şi DOMNUL a coborât într-un nor şi i-a vorbit şi a luat din duhul care era peste el şi l-a dat celor şaptezeci de bătrâni şi s-a întâmplat, când duhul s-a aşezat peste ei, că au profeţit şi nu au încetat.

²⁶Dar acolo au rămas doi dintre bărbaţi în tabără, numele unuia era Eldad şi numele celuilalt Medad, şi duhul s-a aşezat peste ei; şi ei au fost dintre cei ce erau scrişi, dar nu au ieşit la tabernacol şi au profeţit în tabără.

²⁷Şi a alergat un tânăr şi i-a spus lui Moise zicând: Eldad şi Medad profeţesc în tabără.

²⁸Şi Iosua, fiul lui Nun, servitorul lui Moise, unul dintre tinerii săi, a răspuns şi a zis: Moise, domnul meu, opreşte-i.

²⁹Şi el i-a spus: Eşti invidios pentru mine? Să dea Dumnezeu ca tot poporul DOMNULUI să fie profeţi şi ca DOMNUL să pună duhul său peste ei!

³⁰Şi Moise s-a întors în tabără, el şi bătrânii lui Israel.

³¹Şi a ieşit un vânt de la DOMNUL şi a adus prepeliţe de la mare şi le-a lăsat să cadă lângă tabără, cât ar fi o zi de călătorie pe partea aceasta şi cât ar fi o zi de călătorie pe partea cealaltă, de jur împrejurul taberei, şi cât ar fi doi coţi în înălţime peste faţa pământului.

³²Şi poporul a stat în picioare toată ziua aceea şi toată noaptea şi toată ziua următoare şi au adunat prepeliţele, cel ce a adunat mai puţin a adunat zece omeri; şi le-au întins de jur împrejurul taberei.

³³Şi în timp ce carnea era încă între dinţii lor, înainte să fie mestecată, mânia DOMNULUI s-a aprins împotriva poporului şi DOMNUL a lovit poporul cu o plagă foarte mare.

³⁴Şi a pus acelui loc numele Chibrot-Hataava, deoarece acolo au îngropat poporul care a lăcomit.

³⁵Şi poporul a călătorit de la Chibrot-Hataava la Haţerot; şi au rămas la Haţerot.