Read Biblia Traducerea Fidela, 2015 Luca 15 Bible Online

Luca 15 - Biblia Traducerea Fidela, 2015 bible

Luca 15

¹Atunci toţi vameşii şi păcătoşii s-au apropiat de el să îl audă.

²Şi fariseii şi scribii cârteau, spunând: Acesta primeşte pe păcătoşi şi mănâncă cu ei.

³Şi le-a zis această parabolă, spunând:

⁴Care om dintre voi, având o sută de oi, dacă pierde una dintre ele, nu le lasă pe celelalte nouăzeci şi nouă în pustie şi merge după cea care este pierdută până o găseşte?

⁵Şi după ce a găsit-o, o pune pe umeri, bucurându-se.

⁶Şi când vine acasă, cheamă la un loc prietenii şi vecinii, spunându-le: Bucuraţi-vă cu mine, pentru că am găsit oaia mea pierdută.

⁷Vă spun că tot aşa va fi bucurie în cer pentru un singur păcătos care se pocăieşte, mai mult decât pentru nouăzeci şi nouă de drepţi care nu au nevoie de pocăinţă.

⁸Sau, care femeie, având zece arginţi, dacă pierde un argint, nu aprinde o candelă şi mătură casa şi caută cu grijă până când îl găseşte?

⁹Şi după ce îl găseşte, cheamă la un loc prietenele şi vecinele, spunând: Bucuraţi-vă cu mine, pentru că am găsit argintul pe care l-am pierdut.

¹⁰La fel vă spun, este bucurie înaintea îngerilor lui Dumnezeu pentru un singur păcătos care se pocăieşte.

¹¹Şi a spus: Un anumit om avea doi fii;

¹²Şi cel mai tânăr dintre ei a spus tatălui: Tată, dă-mi partea de avere ce îmi revine. Iar tatăl le-a împărţit avutul său.

¹³Şi nu după multe zile, cel mai tânăr fiu a adunat totul şi a călătorit într-o ţară îndepărtată şi acolo şi-a risipit averea, trăind destrăbălat.

¹⁴Şi după ce a cheltuit totul, a venit o foamete mare în acea ţară; şi el a început să ducă lipsă.

¹⁵Şi s-a dus şi s-a alipit de un cetăţean al acelei ţări; iar acela l-a trimis pe câmpurile lui să pască porci.

¹⁶Şi ar fi dorit să îşi umple pântecele cu roşcovele pe care le mâncau porcii; dar nimeni nu îi dădea.

¹⁷Şi când şi-a venit în fire, a spus: Câţi angajaţi ai tatălui meu au pâine din abundenţă iar eu pier de foame!

¹⁸Mă voi scula şi voi merge la tatăl meu şi îi voi spune: Tată, am păcătuit împotriva cerului şi înaintea ta,

¹⁹Şi nu mai sunt demn să fiu chemat fiul tău; fă-mă ca pe unul dintre angajaţii tăi.

²⁰Şi s-a sculat şi a venit la tatăl său. Dar pe când era el încă foarte departe, tatăl său l-a văzut şi i s-a făcut milă şi a alergat şi a căzut pe gâtul lui şi l-a sărutat.

²¹Iar fiul i-a spus: Tată, am păcătuit împotriva cerului şi înaintea ta şi nu mai sunt demn să fiu chemat fiul tău.

²²Dar tatăl le-a spus robilor săi: Aduceţi cea mai bună robă şi îmbrăcaţi-l; şi puneţi un inel pe mâna lui şi sandale în picioare;

²³Şi aduceţi aici viţelul îngrăşat şi tăiaţi-l; şi să mâncăm şi să ne veselim;

²⁴Pentru că acest fiu al meu era mort şi este iarăşi viu; şi a fost pierdut şi este găsit. Şi au început să se veselească.

²⁵Dar fiul lui mai mare era în câmp; şi pe când venea şi se apropia de casă, a auzit muzică şi dansuri.

²⁶Şi a chemat pe unul dintre servitori şi a întrebat ce înseamnă acestea.

²⁷Iar el i-a spus: Fratele tău a venit; iar tatăl tău a tăiat viţelul îngrăşat pentru că l-a primit sănătos şi teafăr.

²⁸Dar el s-a mâniat şi a refuzat să intre; de aceea tatăl său, ieşind, îl ruga să intre.

²⁹Dar el, răspunzând, i-a zis tatălui său: Iată, de aceşti mulţi ani te servesc, nici nu ţi-am încălcat porunca niciodată; şi totuşi, mie niciodată nu mi-ai dat un ied să mă veselesc cu prietenii mei;

³⁰Dar când a sosit acest fiu al tău, care ţi-a mâncat bunurile cu curvele, ai tăiat pentru el viţelul îngrăşat.

³¹Iar el i-a spus: Fiule, tu eşti întotdeauna cu mine şi tot ce am este al tău.

³²Dar se cuvenea să ne veselim şi să ne bucurăm, pentru că acest frate al tău era mort şi este iarăşi viu; şi era pierdut şi este găsit.