Read Biblia Traducerea Fidela, 2015 Luca 8 Bible Online

Luca 8 - Biblia Traducerea Fidela, 2015 bible

Luca 8

¹Şi după aceea s-a întâmplat că el a mers prin fiecare cetate şi sat predicând şi anunţând veştile îmbucurătoare ale împărăţiei lui Dumnezeu; şi cei doisprezece împreună cu el,

²Şi anumite femei, care fuseseră vindecate de duhuri rele şi de neputinţe: Maria, numită Magdalena, din care ieşiseră şapte draci,

³Şi Ioana, soţia lui Cuza, administratorul lui Irod şi Susana şi multe altele, care îl serveau din averile lor.

⁴Şi după ce mulţi oameni s-au adunat şi au venit la el din fiecare cetate, a vorbit printr-o parabolă:

⁵Un semănător a ieşit să semene sămânţa sa; şi pe când semăna el, o parte a căzut pe lângă drum; şi a fost călcată în picioare şi păsările cerului au mâncat-o.

⁶Şi alta a căzut pe o stâncă; şi imediat după ce a răsărit s-a uscat, pentru că îi lipsea umezeală.

⁷Şi alta a căzut printre spini; şi spinii au crescut împreună cu ea şi au înăbuşit-o.

⁸Şi alta a căzut pe pământ bun şi a răsărit şi a făcut rod însutit. Şi după ce a spus acestea, a strigat: Cel ce are urechi de auzit, să audă.

⁹Iar discipolii lui l-au întrebat, spunând: Ce să fie această parabolă?

¹⁰Iar el a spus: Vouă vă este dat să cunoaşteţi misterele împărăţiei lui Dumnezeu; dar celorlalţi, în parabole; ca văzând să nu vadă şi auzind să nu înţeleagă.

¹¹Şi parabola este aceasta: Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu.

¹²Iar cele de lângă drum, sunt cei ce aud; apoi vine diavolul şi ia cuvântul din inimile lor, ca nu cumva să creadă şi să fie salvaţi.

¹³Iar cele de pe stâncă, sunt cei care când aud, primesc cu bucurie cuvântul; dar aceştia nu au rădăcină, care cred pentru un timp şi în timpul ispitei se îndepărtează.

¹⁴Iar cea care a căzut printre spini sunt cei care, după ce au auzit, merg mai departe şi sunt înăbuşiţi sub îngrijorări şi bogăţii şi plăceri ale acestei vieţi şi nu aduc rod la maturitate.

¹⁵Dar cea în pământ bun sunt cei care într-o inimă onestă şi bună, auzind cuvântul, îl păzesc şi aduc rod cu răbdare.

¹⁶Nimeni, după ce a aprins o candelă, nu o acoperă cu un vas, sau o pune sub pat; ci o pune pe un sfeşnic ca toţi care intră să vadă lumina.

¹⁷Fiindcă nimic nu este tainic care să nu se scoată la iveală; nici ceva ascuns, care nu va fi cunoscut şi va veni pe faţă.

¹⁸De aceea luaţi seama cum auziţi; fiindcă oricui are, i se va da; şi oricui nu are, de la el se va lua chiar şi ce i se pare că are.

¹⁹Atunci au venit spre el mama şi fraţii lui şi nu puteau să ajungă la el din cauza mulţimii.

²⁰Şi i-a fost spus de cineva care a zis: Mama ta şi fraţii tăi stau afară în picioare, dorind să te vadă.

²¹Dar el a răspuns şi le-a zis: Mama mea şi fraţii mei sunt aceştia care aud cuvântul lui Dumnezeu şi îl împlinesc.

²²Şi s-a întâmplat într-o anumită zi, că el s-a îmbarcat într-o corabie cu discipolii săi; şi le-a spus: Să trecem de partea cealaltă a lacului. Şi au ridicat ancora.

²³Dar pe când navigau ei, el a adormit; şi a coborât o furtună de vânt pe lac; şi au fost umpluţi cu apă şi erau în pericol.

²⁴Şi au venit la el şi l-au trezit, spunând: Stăpâne, stăpâne, pierim. Atunci s-a ridicat şi a mustrat vântul şi furia apei; şi au încetat şi s-a făcut linişte.

²⁵Şi le-a spus: Unde vă este credinţa? Şi înfricoşaţi, s-au minunat, spunând unii către alţii: Ce fel de om este acesta? Pentru că porunceşte chiar vânturilor şi apei şi ele ascultă de el.

²⁶Şi au ajuns în ţinutul gadarenilor, care este faţă în faţă cu Galileea.

²⁷Şi când a ieşit pe uscat, l-a întâmpinat un anumit bărbat, ieşit din cetate, care avea draci de mult timp şi nu purta haine, nici nu locuia în casă, ci în morminte.

²⁸Când l-a văzut pe Isus, a strigat şi a căzut jos înaintea lui şi cu o voce tare a spus: Ce am a face cu tine, Isuse, Fiul Dumnezeului cel preaînalt? Te implor, nu mă chinui.

²⁹(Fiindcă poruncise duhului necurat să iasă din om. Fiindcă deseori îl apucase; şi a fost ţinut legat cu lanţuri şi în cătuşe; şi smulgea legăturile şi era dus de drac în pustie.)

³⁰Iar Isus l-a întrebat, spunând: Care îţi este numele? Iar el a zis: Legiune, pentru că mulţi draci intraseră în el.

³¹Şi îl implorau să nu le poruncească să plece în adânc.

³²Iar acolo, era o turmă mare de porci, păscând pe munte; şi l-au implorat să le permită să intre în ei. Şi le-a permis.

³³Atunci dracii au ieşit din omul acela şi au intrat în porci; şi turma s-a aruncat furios în jos pe râpă în lac şi s-au înecat.

³⁴Când cei ce îi păşteau au văzut ce se făcuse, au fugit şi au mers şi au povestit în cetate şi în ţinut.

³⁵Atunci au ieşit să vadă ce se făcuse; şi au venit la Isus şi au găsit pe omul din care plecaseră dracii, şezând la picioarele lui Isus, îmbrăcat şi întreg la minte; şi s-au temut.

³⁶Şi cei ce văzuseră, le-au povestit în ce mod fusese vindecat cel posedat de draci.

³⁷Atunci toată mulţimea din ţinutul gadarenilor, de jur împrejur, l-a implorat să plece de la ei, pentru că fuseseră cuprinşi de o mare frică; şi el s-a îmbarcat în corabie şi s-a întors înapoi.

³⁸Iar bărbatul din care ieşiseră dracii îl ruga să fie cu el; dar Isus l-a trimis, spunând:

³⁹Întoarce-te acasă şi arată ce lucruri mari ţi-a făcut Dumnezeu. Şi a plecat şi a vestit prin toată cetatea ce lucruri mari a făcut Isus pentru el.

⁴⁰Şi s-a întâmplat că, după ce s-a întors Isus, oamenii l-au primit; fiindcă toţi îl aşteptau.

⁴¹Şi iată, a venit un bărbat numit Iair care era un conducător al sinagogii; şi a căzut la picioarele lui Isus şi îl implora să intre în casa lui;

⁴²Pentru că avea o singură fiică, de vreo doisprezece ani şi ea era pe moarte. Dar pe când mergea el, oamenii îl împresurau.

⁴³Şi o femeie, care avea o scurgere de sânge de doisprezece ani, care cheltuise tot ce avea cu doctorii, neputând fi vindecată de niciunul,

⁴⁴A venit din spate şi s-a atins de marginea hainei lui; şi imediat scurgerea ei de sânge s-a oprit.

⁴⁵Şi Isus a spus: Cine s-a atins de mine? Şi, toţi negând, Petru şi cei ce erau cu el au spus: Stăpâne, mulţimea te împresoară şi te îmbulzeşte şi tu spui: Cine s-a atins de mine?

⁴⁶Dar Isus a spus: S-a atins cineva de mine; căci ştiu că a ieşit putere din mine.

⁴⁷Iar femeia, când a văzut că nu este ascunsă, a venit tremurând şi prosternându-se înaintea lui i-a spus în faţa întregului popor din ce cauză se atinsese de el şi cum fusese vindecată imediat.

⁴⁸Iar el i-a spus: Îndrăzneşte, fiică, credinţa ta te-a făcut sănătoasă; mergi în pace.

⁴⁹Pe când vorbea el încă, a venit unul din casa conducătorului sinagogii, spunându-i: Fiica ta este moartă; nu mai tulbura pe Învăţătorul.

⁵⁰Dar când a auzit Isus, i-a răspuns, zicând: Nu te teme; crede numai şi va fi făcută sănătoasă.

⁵¹Iar când a ajuns în casă, nu a lăsat pe niciunul să intre, decât pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan şi pe tatăl şi pe mama fetei.

⁵²Şi toţi plângeau şi o jeleau; dar el a spus: Nu plângeţi; nu este moartă, ci doarme.

⁵³Şi au râs de el în batjocură, ştiind că era moartă.

⁵⁴Dar el i-a scos pe toţi afară şi a apucat-o de mână şi a chemat-o, spunând: Fetiţo, ridică-te.

⁵⁵Şi duhul ei a venit din nou şi s-a sculat imediat; şi Isus a poruncit să îi dea să mănânce.

⁵⁶Şi părinţii ei au fost înmărmuriţi; dar le-a poruncit să nu spună nimănui ce s-a făcut.