Read Biblia Traducerea Fidela, 2015 Ioan 8 Bible Online

Ioan 8 - Biblia Traducerea Fidela, 2015 bible

Ioan 8

²Şi devreme dimineaţa a venit din nou în templu; şi tot poporul a venit la el; şi a şezut şi i-a învăţat.

³Şi scribii şi fariseii i-au adus o femeie prinsă în adulter; şi după ce au pus-o în mijloc,

⁴I-au spus: Învăţătorule, această femeie a fost prinsă în adulter, chiar asupra faptei.

⁵Şi Moise, în lege, ne-a poruncit să ucidem cu pietre pe unele ca acestea. Dar tu ce spui?

⁶Spuneau aceasta, ispitindu-l, ca să îl acuze. Dar Isus, aplecându-se jos, scria cu degetul pe pământ de parcă nu îi auzea.

⁷Şi în timp ce continuau să îl întrebe, s-a ridicat şi le-a spus: Acela care este fără păcat dintre voi, să arunce primul cu piatra în ea.

⁸Şi, aplecându-se jos din nou, scria pe pământ.

⁹Şi cei ce au auzit, fiind condamnaţi de conştiinţa lor, au ieşit unul câte unul, începând de la cei mai bătrâni, până la ultimii. Şi Isus a rămas singur; şi femeia stând în mijloc.

¹⁰Când s-a ridicat Isus şi nu a mai văzut pe nimeni decât pe femeie, i-a spus: Femeie, unde sunt aceia, acuzatorii tăi? Nimeni nu te-a condamnat?

¹¹Iar ea a spus: Nimeni, Doamne. Şi Isus i-a spus: Nici eu nu te condamn; du-te şi nu mai păcătui.

¹²Atunci Isus le-a vorbit din nou, spunând: Eu sunt lumina lumii; cel ce mă urmează nicidecum nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii.

¹³De aceea fariseii i-au spus: Tu aduci mărturie despre tine însuţi; mărturia ta nu este adevărată.

¹⁴Isus a răspuns şi le-a zis: Deşi eu aduc mărturie despre mine însumi, mărturia mea este adevărată pentru că ştiu de unde am venit şi unde mă duc, dar voi nu puteţi spune de unde vin şi unde mă duc.

¹⁵Voi judecaţi conform cărnii; eu nu judec pe nimeni.

¹⁶Şi chiar dacă eu judec, judecata mea este adevărată, pentru că nu sunt singur, ci eu şi Tatăl care m-a trimis.

¹⁷Şi de asemenea este scris în legea voastră că mărturia a doi oameni este adevărată.

¹⁸Eu sunt cel ce aduce mărturie despre mine însumi şi Tatăl care m-a trimis aduce mărturie despre mine.

¹⁹Atunci ei i-au spus: Unde este Tatăl tău? Isus a răspuns: Nu mă cunoaşteţi nici pe mine, nici pe Tatăl meu. Dacă m-aţi fi cunoscut, aţi fi cunoscut şi pe Tatăl meu.

²⁰Isus a spus aceste cuvinte în vistierie, pe când îi învăţa în templu; şi nimeni nu a pus mâinile pe el, pentru că nu îi venise încă timpul.

²¹Atunci Isus le-a spus din nou: Eu mă duc şi voi mă veţi căuta şi veţi muri în păcatele voastre; acolo unde mă duc eu, voi nu puteţi veni.

²²Atunci iudeii au spus: Oare se va omorî el însuşi? Pentru că spune: Acolo unde mă duc eu, voi nu puteţi veni.

²³Şi le-a spus: Voi sunteţi de jos, eu sunt din înalt; voi sunteţi din această lume, eu nu sunt din această lume.

²⁴De aceea v-am spus că veţi muri în păcatele voastre; căci dacă nu credeţi că eu sunt el, veţi muri în păcatele voastre.

²⁵Atunci i-au spus: Tu, cine eşti? Şi Isus le-a spus: Chiar acela de care de la început v-am spus.

²⁶Am multe de spus şi de judecat despre voi, dar cel ce m-a trimis este adevărat şi spun lumii cele pe care le-am auzit de la el.

²⁷Ei nu au înţeles că le vorbea despre Tatăl.

²⁸Atunci Isus le-a spus: Când veţi fi ridicat pe Fiul omului, atunci veţi şti că eu sunt el şi că nu fac nimic de la mine însumi, ci aşa cum m-a învăţat Tatăl meu, acestea vorbesc.

²⁹Şi cel ce m-a trimis este cu mine; Tatăl nu m-a lăsat singur, pentru că totdeauna eu fac cele plăcute lui.

³⁰Pe când vorbea acestea, mulţi au crezut în el.

³¹Atunci Isus a spus iudeilor care au crezut în el: Dacă stăruiţi în cuvântul meu, sunteţi cu adevărat discipolii mei;

³²Şi veţi cunoaşte adevărul şi adevărul vă va face liberi.

³³I-au răspuns: Noi suntem sămânţa lui Avraam şi nu am fost robi niciodată nimănui; cum spui tu: Veţi fi făcuţi liberi?

³⁴Isus le-a răspuns: Adevărat, adevărat vă spun: Oricine face păcat este robul păcatului.

³⁵Şi robul nu trăieşte în casă pentru totdeauna, Fiul însă trăieşte pentru totdeauna.

³⁶De aceea dacă Fiul vă face liberi, veţi fi cu adevărat liberi.

³⁷Ştiu că sunteţi sămânţa lui Avraam; dar căutaţi să mă ucideţi, deoarece cuvântul meu nu are loc în voi.

³⁸Eu spun ceea ce am văzut la Tatăl meu; şi voi faceţi ceea ce aţi văzut la tatăl vostru.

³⁹Ei au răspuns şi i-au zis: Tatăl nostru este Avraam. Isus le-a spus: Dacă aţi fi copiii lui Avraam, aţi face faptele lui Avraam.

⁴⁰Dar acum căutaţi să mă ucideţi, un om care v-a spus adevărul pe care l-am auzit de la Dumnezeu; Avraam nu a făcut aceasta.

⁴¹Voi faceţi faptele tatălui vostru. Atunci ei i-au spus: Noi nu suntem născuţi din curvie; avem un Tată, pe Dumnezeu.

⁴²Isus le-a spus: Dacă Dumnezeu ar fi Tatăl vostru, m-aţi iubi; fiindcă eu am ieşit şi am venit din Dumnezeu; căci nu am venit de la mine însumi ci el m-a trimis.

⁴³De ce nu înţelegeţi vorbirea mea? Pentru că nu puteţi asculta cuvântul meu.

⁴⁴Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul, şi poftele tatălui vostru voiţi să faceţi. El a fost ucigaş de la început şi nu a stat în adevăr, pentru că nu este adevăr în el. Când vorbeşte o minciună, vorbeşte din ale lui, fiindcă este mincinos şi tatăl minciunii.

⁴⁵Şi pentru că eu spun adevărul, nu mă credeţi.

⁴⁶Cine dintre voi mă dovedeşte vinovat de păcat? Şi dacă spun adevărul, de ce nu mă credeţi?

⁴⁷Cel ce este din Dumnezeu ascultă cuvintele lui Dumnezeu; voi de aceea nu ascultaţi, pentru că nu sunteţi din Dumnezeu.

⁴⁸Atunci iudeii au răspuns şi i-au zis: Nu spunem noi bine că eşti samaritean şi că ai drac?

⁴⁹Isus a răspuns: Nu am drac, ci onorez pe Tatăl meu, iar voi mă dezonoraţi pe mine.

⁵⁰Şi eu nu caut gloria mea; este unul care caută şi judecă.

⁵¹Adevărat, adevărat vă spun: Dacă cineva ţine cuvântul meu, nu va vedea moartea niciodată.

⁵²Atunci, iudeii i-au spus: Acum ştim că ai drac. Avraam este mort şi profeţii; şi tu spui: Dacă cineva ţine cuvântul meu, nicidecum nu va gusta moartea niciodată.

⁵³Eşti tu mai mare decât tatăl nostru Avraam, care este mort? Şi profeţii sunt morţi; cine te faci tu pe tine însuţi?

⁵⁴Isus a răspuns: Dacă eu mă onorez, onoarea mea nu este nimic; Tatăl meu este cel ce mă onorează, el despre care voi spuneţi că este Dumnezeul vostru;

⁵⁵Totuşi nu l-aţi cunoscut, dar eu îl cunosc; şi dacă spun că nu îl cunosc, voi fi un mincinos ca voi; dar îl cunosc şi ţin cuvântul lui.

⁵⁶Tatăl vostru Avraam a săltat de bucurie să vadă ziua mea; şi a văzut-o şi s-a bucurat.

⁵⁷Atunci iudeii i-au spus: Nu ai nici cincizeci de ani şi ai văzut pe Avraam?

⁵⁸Isus le-a spus: Adevărat, adevărat vă spun: Mai înainte să fi fost Avraam: Eu sunt.

⁵⁹Atunci au ridicat pietre ca să arunce în el; dar Isus s-a ascuns şi a ieşit din templu, mergând prin mijlocul lor şi astfel a trecut.