Read Biblia Traducerea Fidela, 2015 Faptele apostolilor 13 Bible Online

Faptele apostolilor 13 - Biblia Traducerea Fidela, 2015 bible

Faptele apostolilor 13

¹Şi erau în biserica ce era în Antiohia, anumiţi profeţi şi învăţători, precum: Barnaba şi Simeon, chemat Niger, şi Luciu din Cirene şi Manaen, care fusese crescut cu Irod, tetrarhul, şi Saul.

²Pe când serveau ei Domnului şi posteau, Duhul Sfânt a spus: Puneţi-mi deoparte deopotrivă pe Barnaba şi Saul pentru lucrarea la care i-am chemat.

³Şi după ce au postit şi s-au rugat şi au pus mâinile peste ei, i-au trimis.

⁴Aşa că aceştia, fiind trimişi de Duhul Sfânt, au plecat la Seleucia; şi de acolo au navigat până la Cipru.

⁵Şi când au ajuns la Salamis, au predicat cuvântul lui Dumnezeu în sinagogile iudeilor; şi îl aveau şi pe Ioan ca servitor.

⁶Şi când traversau insula până la Pafos, au găsit un anumit vrăjitor, un profet fals, un iudeu al cărui nume era Bar-Isus;

⁷Care era cu proconsulul Sergius Paulus, un bărbat prevăzător; care a chemat pe Barnaba şi pe Saul şi dorea să audă cuvântul lui Dumnezeu.

⁸Dar Elima, vrăjitorul, (fiindcă aşa este numele lui prin interpretare) li s-a împotrivit, căutând să întoarcă pe proconsul de la credinţă.

⁹Atunci Saul, (care este şi Pavel) fiind umplut de Duhul Sfânt şi uitându-se cu atenţie la el,

¹⁰A spus: O, tu plin de toată viclenia şi de toată ticăloşia, copil al diavolului, duşman a toată dreptatea, nu vei înceta tu să perverteşti căile drepte ale Domnului?

¹¹Şi acum, iată, mâna Domnului este peste tine şi vei fi orb, nevăzând soarele un timp. Şi îndată a căzut peste el ceaţă şi întuneric; şi se învârtea căutând pe cineva să îl conducă de mână.

¹²Atunci, proconsulul, când a văzut ce s-a făcut, a crezut, fiind înmărmurit de doctrina Domnului.

¹³Şi după ce Pavel şi cei cu el au ridicat ancora din Pafos, au venit la Perga, în Pamfilia; şi Ioan, plecând de la ei, s-a întors la Ierusalim.

¹⁴Şi după ce ei au plecat din Perga, au venit la Antiohia, în Pisidia, şi au intrat în sinagogă în ziua de sabat şi au şezut.

¹⁵Şi după citirea legii şi a profeţilor, conducătorii sinagogii au trimis la ei, spunând: Bărbaţi şi fraţi, dacă este în voi vreun cuvânt de îndemnare pentru popor, spuneţi.

¹⁶Atunci Pavel s-a sculat şi, făcând semn cu mâna, a spus: Bărbaţi ai Israelului şi voi care vă temeţi de Dumnezeu, ascultaţi.

¹⁷Dumnezeul acestui popor, al lui Israel, a ales pe părinţii noştri şi a înălţat poporul când locuiau ca străini în ţara Egiptului, şi cu un braţ înalt i-a condus afară din acesta.

¹⁸Şi timp de aproape patruzeci de ani le-a suferit purtările în pustie.

¹⁹Şi după ce a nimicit şapte naţiuni în ţara Canaanului, le-a împărţit ţara acelora prin sorţi.

²⁰Şi după aceea, le-a dat judecători pe durata a aproape patru sute cincizeci de ani, până la Samuel, profetul.

²¹Şi apoi au dorit un împărat; şi Dumnezeu le-a dat pe Saul, fiul lui Chiş, un bărbat din tribul lui Beniamin, pe durata a patruzeci de ani.

²²Şi după ce l-a înlăturat, l-a ridicat pentru ei pe David să fie împăratul lor; căruia i-a şi adus mărturie şi a spus: L-am găsit pe David, al lui Isai, un bărbat după inima mea, care va împlini toată voia mea.

²³Din sămânţa acestuia, Dumnezeu, conform promisiunii, a ridicat lui Israel un Salvator, pe Isus;

²⁴Când, înaintea venirii lui, Ioan predicase botezul pocăinţei întregului popor al lui Israel;

²⁵Şi pe când Ioan îşi împlinea alergarea, spunea: Cine presupuneţi că sunt eu? Eu nu sunt acela. Dar, iată, vine unul după mine, ale cărui sandale din picioare nu sunt demn să le dezleg.

²⁶Bărbaţi şi fraţi, fii din stirpea lui Avraam şi oricare dintre voi care vă temeţi de Dumnezeu, vouă vă este trimis cuvântul acestei salvări.

²⁷Fiindcă toţi cei ce locuiesc în Ierusalim şi conducătorii lor nu l-au cunoscut, şi vocile profeţilor care sunt citite în fiecare sabat, le-au împlinit, condamnându-l.

²⁸Şi cu toate că nu au găsit nicio vină de moarte în el, totuşi i-au cerut lui Pilat ca el să fie ucis.

²⁹Şi după ce au împlinit tot ce era scris despre el, l-au luat jos de pe lemn şi l-au pus într-un mormânt.

³⁰Dar Dumnezeu l-a înviat dintre morţi;

³¹El a fost văzut multe zile de cei ce au urcat cu el din Galileea la Ierusalim, care sunt martorii lui pentru popor.

³²Şi noi vă predicăm veşti îmbucurătoare, că promisiunea făcută pentru părinţi,

³³A împlinit-o Dumnezeu faţă de noi, copiii lor, în aceea că a înviat pe Isus, precum şi este scris în psalmul al doilea: Tu eşti Fiul meu, astăzi te-am născut.

³⁴Iar pentru că l-a înviat dintre morţi, să nu se mai întoarcă la putrezire, a spus astfel: Vouă vă voi da îndurările sigure ale lui David.

³⁵De aceea şi spune în alt psalm: Nu vei da pe Sfântul tău să vadă putrezirea.

³⁶Fiindcă David, după ce a servit propriei sale generaţii prin voia lui Dumnezeu, a adormit şi a fost adăugat lângă părinţii săi şi a văzut putrezirea;

³⁷Dar el, pe care Dumnezeu l-a înviat, nu a văzut putrezire.

³⁸Să vă fie cunoscut aşadar, bărbaţi şi fraţi, că prin acesta vă este predicată iertarea păcatelor;

³⁹Şi prin el, toţi care cred sunt declaraţi drepţi din toate lucrurile, din care nu puteţi fi declaraţi drepţi prin legea lui Moise.

⁴⁰De aceea păziţi-vă ca nu cumva să vină peste voi ce este spus în profeţi:

⁴¹Priviţi dispreţuitorilor şi minunaţi-vă şi pieriţi, pentru că eu lucrez o lucrare în zilele voastre, o lucrare pe care nicidecum nu o veţi crede, chiar dacă cineva v-o relatează.

⁴²Şi după ce iudeii au plecat din sinagogă, neamurile l-au implorat ca aceste cuvinte să le fie predicate în sabatul următor.

⁴³Şi după ce adunarea s-a împrăştiat, mulţi dintre iudeii şi prozeliţii religioşi i-au urmat pe Pavel şi pe Barnaba, care, vorbindu-le, i-au convins să continue în harul lui Dumnezeu.

⁴⁴Şi în următorul sabat, s-a adunat aproape întreaga cetate să audă cuvântul lui Dumnezeu.

⁴⁵Dar când iudeii au văzut mulţimile, s-au umplut de invidie şi vorbeau împotriva celor spuse de Pavel, contrazicând şi blasfemiind.

⁴⁶Atunci Pavel şi Barnaba au vorbit cutezător şi au spus: Era necesar ca întâi să vă fie vorbit vouă cuvântul lui Dumnezeu; dar, văzând că îl daţi la o parte şi vă judecaţi nedemni de viaţa veşnică, iată, ne întoarcem la neamuri.

⁴⁷Fiindcă aşa ne-a poruncit Domnul spunând: Te-am pus să fii o lumină a neamurilor, ca să fii pentru salvare până la marginile pământului.

⁴⁸Şi când neamurile au auzit s-au bucurat şi glorificau cuvântul Domnului; şi toţi câţi au fost rânduiţi la viaţă eternă au crezut.

⁴⁹Şi cuvântul Domnului a fost proclamat prin toată regiunea.

⁵⁰Dar iudeii au stârnit pe femeile religioase şi de cinste şi pe cei mai de seamă bărbaţi ai cetăţii şi au stârnit persecuţie împotriva lui Pavel şi Barnaba şi i-au scos din ţinuturile lor.

⁵¹Dar ei şi-au scuturat praful de pe picioarele lor împotriva lor şi au venit la Iconia.

⁵²Şi discipolii erau umpluţi cu bucurie şi cu Duhul Sfânt.