Read Biblia Traducerea Fidela, 2015 Faptele apostolilor 17 Bible Online

Faptele apostolilor 17 - Biblia Traducerea Fidela, 2015 bible

Faptele apostolilor 17

¹Şi, după ce au trecut prin Amfipolis şi Apolonia, au venit la Tesalonic, unde era o sinagogă a iudeilor;

²Iar Pavel, după cum avea obiceiul, a intrat la ei, şi trei zile de sabat a discutat cu ei din scripturi,

³Expunând şi afirmând că trebuia să sufere Cristos şi să învie dintre morţi; şi spunând că: Acest Isus, pe care vi-l predic eu, este Cristos.

⁴Şi unii dintre ei au crezut şi s-au alăturat lui Pavel şi Sila; şi dintre grecii religioşi o mare mulţime şi nu puţine dintre femeile de seamă.

⁵Dar iudeii, care nu au crezut, împinşi de invidie, au luat cu ei nişte însoţitori desfrânaţi, de soi josnic, şi au strâns o mulţime şi au pus toată cetatea în tulburare şi au asaltat casa lui Iason, căutând să îi aducă la popor.

⁶Şi, negăsindu-i, au târât pe Iason şi pe unii fraţi la magistraţii cetăţii, strigând: Aceştia care au răscolit lumea au venit şi aici;

⁷Pe ei Iason i-a primit; şi toţi aceştia lucrează împotriva hotărârilor Cezarului, spunând că este un alt împărat, Isus.

⁸Şi au tulburat mulţimea şi magistraţii cetăţii, când au auzit acestea.

⁹Şi după ce au luat garanţie de la Iason şi de la ceilalţi, le-au dat drumul.

¹⁰Iar fraţii au trimis îndată, în timpul nopţii, deopotrivă pe Pavel şi Sila la Bereea; care, venind, au intrat în sinagoga iudeilor.

¹¹Dar aceştia erau mai nobili decât cei din Tesalonic, în aceea că au primit cuvântul cu toată bunăvoinţa minţii şi cercetau în fiecare zi scripturile, dacă lucrurile acelea erau aşa.

¹²De aceea mulţi dintre ei au crezut; şi dintre femeile grecoaice demne de cinste şi nu puţini dintre bărbaţi.

¹³Dar când iudeii din Tesalonic au ştiut că şi în Bereea era predicat de către Pavel cuvântul lui Dumnezeu, au venit şi acolo şi au stârnit poporul.

¹⁴Şi atunci, fraţii l-au trimis îndată pe Pavel ca şi cum ar fi mers spre mare; dar şi Sila şi Timotei au rămas amândoi acolo.

¹⁵Şi cei ce îl conduceau pe Pavel, l-au adus la Atena; şi, primind poruncă pentru Sila şi Timotei, ca să vină la el cu toată graba, au plecat.

¹⁶Şi, în timp ce Pavel îi aştepta la Atena, i s-a întărâtat duhul în el când a văzut cetatea cu totul dedată idolatriei.

¹⁷De aceea dezbătea în sinagogă cu iudeii şi cu cei religioşi şi în fiecare zi în piaţă cu cei ce îl întâlneau.

¹⁸Atunci, l-au întâlnit unii filozofi dintre epicurieni şi dintre stoici. Şi unii spuneau: Ce doreşte să spună guralivul acesta? Iar alţii: Se pare că este proclamatorul unor dumnezei străini, pentru că le predica pe Isus şi învierea.

¹⁹Şi l-au luat şi l-au adus în Areopag, spunând: Putem şti ce este doctrina aceasta nouă, despre care vorbeşti?

²⁰Fiindcă aduci lucruri străine la urechile noastre; de aceea intenţionăm să ştim ce înseamnă acestea.

²¹(Fiindcă toţi atenienii şi străinii care erau acolo nu îşi petreceau timpul cu nimic altceva decât să spună, sau să audă ceva nou.)

²²Atunci Pavel a stat în picioare în mijlocul Areopagului şi a spus: Bărbaţi din Atena, îmi dau seama că în toate lucrurile voi sunteţi prea superstiţioşi.

²³Căci cum treceam şi priveam la lucrurile voastre de închinare, am găsit şi un altar pe care era inscripţionat: DUMNEZEULUI NECUNOSCUT. Acestuia aşadar, căruia voi vă închinaţi ignorant, pe acesta vi-l predic eu.

²⁴Dumnezeu care a făcut lumea şi toate lucrurile în ea, fiindcă este Domnul cerului şi al pământului, nu locuieşte în temple făcute prin mâini;

²⁵Nici nu este adorat cu mâinile oamenilor, ca şi cum ar avea nevoie de ceva, el care dă tuturor viaţă şi suflare şi toate;

²⁶Şi a făcut dintr-un singur sânge toate naţiunile oamenilor să locuiască pe toată faţa pământului, şi a hotărât timpurile dinainte rânduite şi graniţele locuinţei lor;

²⁷Ca să îl caute pe Domnul, dacă, ar putea cumva să îl caute bâjbâind şi să îl găsească, deşi nu este departe de fiecare dintre noi;

²⁸Fiindcă în el trăim şi ne mişcăm şi avem fiinţă; cum au spus unii dintre poeţii voştri: Fiindcă şi noi suntem urmaşii lui.

²⁹Fiind aşadar urmaşi ai lui Dumnezeu, nu ar trebui să gândim că Dumnezeirea este asemenea aurului sau argintului, sau pietrei, cioplită prin arta şi planul omului.

³⁰Şi Dumnezeu a trecut cu vederea timpurile acestei ignoranţe; dar acum, porunceşte tuturor oamenilor de pretutindeni, să se pocăiască;

³¹Pentru că a stabilit o zi în care el va judeca lumea în dreptate prin acel bărbat pe care l-a rânduit; prin care a dat asigurare tuturor, prin aceea că l-a înviat dintre morţi.

³²Şi, auzind despre învierea dintre morţi, unii şi-au bătut joc; şi alţii spuneau: Te vom asculta din nou despre aceasta.

³³Aşa că Pavel a plecat din mijlocul lor.

³⁴Totuşi unii bărbaţi s-au alipit de el şi au crezut, între care şi Dionisie Areopagitul şi o femeie numită Damaris şi alţii cu ei.