Read Biblia de la Blaj, 1795 Facerea 50 Bible Online

Facerea 50 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Facerea 50

¹Şi, căzând Iosif pre faţa tătâne-său, l-au plâns cu amar şi l-au sărutat pre el.

²Şi au poruncit Iosif slugilor sale, îngropătorilor, să îngroape pre tatăl său, şi au îngropat [1] îngropătorii pre Israil.

³Şi s-au umplut lui patruzeci de zile, că aşea să număra zilele îngropării, şi l-au plâns pre el Eghiptul şeaptezeci de zile.

⁴Iară deaca au trecut zilele plângerii, au grăit Iosif cătră domnii lui Faraon, zicând: „De am aflat har înaintea voastră, grăiţi pentru mine în urechile lui Faraon, zicând:

⁵«Tatăl mieu m-au jurat, zicând: ‚În mormântul care mi-am săpat mie în pământul Hanaan, acolo să mă îngropi’». Acum, dară, să mă suiu să îngrop pre tatăl mieu, şi mă voiu întoarce”.

⁶ [2]Şi au zis Faraon lui Iosif: „Suie-te, îngroapă pre tatăl tău după cum te-au jurat”.

⁷Şi s-au suit Iosif să îngroape pre tatăl său, şi s-au suit împreună cu dânsul toate slugile lui Faraon şi bătrânii casii lui, şi toţi bătrânii pământului Eghiptului.

⁸Şi toată casa lui Iosif şi fraţii lui şi toată casa tătâne-său şi rudeniia lui, iară oile şi boii le-au lăsat în pământul Ghesem.

⁹Şi s-au suit împreună cu dânsul cară şi călăreţi, şi s-au făcut tabără mare foarte.

¹⁰Şi au venit la ariia lui Atad, carea easte dincolo de Iordan, şi l-au plâns pre el plângere mare şi tare foarte, şi au făcut plângerea tătâne-său şeapte zile.

¹¹Şi au văzut lăcuitorii pământului Hanaan plângerea la ariia lui Atad, şi au zis: „Plângere easte aceasta, eghipteanilor”, pentru aceaea au chemat numele locului aceluia Plângerea Eghiptului, ce easte dincolo de Iordan.

¹²Şi i-au făcut lui aşea feciorii lui, precum le-au fost poruncit lor.

¹³Şi l-au luat pre el feciorii lui în pământul lui Hanaan, şi l-au îngropat pre el în peştera cea îndoită, carea o cumpărasă Avraam peşteră moşie pentru îngropăciune de la Efron Heteul, în preajma Mamvrei.

¹⁴Şi s-au întors Iosif în Eghipt, el şi fraţii lui şi toţi câţi s-au fost suit cu el să îngroape pre tatăl lui.

¹⁵Şi, văzind fraţii lui Iosif că au murit tatăl lor, au zis: „Ca nu cumva să ţie aminte răutatea noastră Iosif şi să ne răsplătească toate realele câte am făcut lui”.

¹⁶Şi, venind la Iosif, au zis: „Tatăl tău te-au jurat mai înainte de sfârşitul său, zicând:

¹⁷«Aşea ziceţi lui Iosif: ‚Iartă-le lor nedreptatea şi păcatul lor, că reale au arătat ei ţie’. Şi acum iartă nedreptatea slugilor Dumnezeului tătâne-tău»”. Şi au plâns Iosif când grăia ei cătră dânsul.

¹⁸Şi, venind la dânsul, au zis: „Iată, noi sântem ţie robi”.

¹⁹Şi le-au zis lor Iosif: „Nu vă teameţi, că a lui Dumnezeu sânt eu [3].

²⁰Voi aţi sfătuit împrotiva mea reale, iară Dumnezeu au sfătuit pentru mine bine, ca să fie precum astăzi, ca să se hrănească norod mult”.

²¹Şi au zis lor: „Nu vă teameţi, eu voiu hrăni pre voi şi casele voastre”. Şi i-au mângâiat pre ei Iosif, şi le-au grăit lor la inimă.

²²Şi au lăcuit Iosif în Eghipt, el şi fraţii lui şi toată casa tătâne-său, şi au trăit Iosif ani o sută şi zeace.

²³Şi au văzut Iosif pre feciorii lui Efraim până la al treilea neam, şi feciorii lui Mahir, feciorul lui Manasi, s-au născut pre coapsele lui Iosif.

²⁴Şi au zis Iosif fraţilor săi: „Eu moriu, şi cu cercetare va cerceta pre voi Dumnezeu şi va scoate pre voi din pământul acesta în pământul care au jurat Dumnezeu părinţilor noştri, lui Avraam şi lui Isaac şi lui Iacov”.

²⁵Şi au jurat Iosif pre fiii lui Israil, zicând: „Întru cercetarea în carea va cerceta pre voi Dumnezeu, aduceţi-vă aminte şi luaţi oasele meale cu voi de aici!”

²⁶Şi au murit Iosif fiind de o sută şi zeace de ani, şi l-au îngropat pre el în mormânt, în Eghipt.