Read Biblia de la Blaj, 1795 Neemiia 13 Bible Online

Neemiia 13 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Neemiia 13

¹În zioa aceaea, s-au cetit în Cartea lui Moisi la urechile norodului şi s-au aflat scris într-însa ca să nu între amoniteanii şi moaviteanii în adunarea lui Dumnezeu, până în veac.

²Pentru că n-au ieşit înaintea fiilor lui Israil cu pâne şi cu apă, şi au năimit asupra lor pre Valaam, ca să-i blastăme, şi au întors Dumnezeul nostru blăstămul întru binecuvântare.

³Şi au fost după ce au auzit Leagea, şi s-au osebit toată amestecătura în Israil.

⁴Şi mai înainte de aceasta, Eliasiv, preotul, care lăcuia în vistieriia Casii Dumnezeului nostru, deaproape fiind lui Tovia,

⁵I-au făcut lui vistierie mare, şi punea acolo mai înainte manaa şi tămâia şi vasele şi zăciuiala grâului şi a vinului şi a untuluidelemn, care era poruncite pentru leviţi şi pentru cântăreţi şi pentru portari, şi pârga preoţilor.

⁶Ci la toate aceastea n-am fost în Ierusalim, că în anul al treizeci şi doi a lui Artasasta, împăratului Vavilonului, am venit la împăratul, şi, după sfârşitul zilelor, m-am cerut de la împăratul.

⁷Şi am venit în Ierusalim, şi am înţăles de răutatea carea o au făcut Eliasiv lui Tovia, făcându-i lui vistierie în curtea Casii lui Dumnezeu.

⁸Şi rău mi-au părut foarte, şi am lăpădat toate unealtele casii lui Tovia afară din vistierie.

⁹Şi am zis şi am curăţit vistieriile, şi am întors acolo vasăle Casii lui Dumnezeu, manaa şi tămâia.

¹⁰Şi am cunoscut că părţile leviţilor nu s-au dat, şi s-au dus fieştecarele la ţarina sa, leviţii şi cântăreţii, carii făcea lucrul.

¹¹Şi m-am pricit cu mai-marii oastei şi am zis: «Pentru ce s-au părăsit Casa lui Dumnezeu?» Şi i-am adunat pre ei, şi i-am pus pre ei la starea lor.

¹²Şi tot Iuda au adus zăciuiala grâului şi a vinului şi a untuluidelemn la vistierii.

¹³Şi am poruncit prin mâna lui Selemia, preotului, şi a lui Sadoc, cărturariului, şi a lui Fadea, dintru leviţi, şi prin mâna lor Anan, fiiul lui Zachur, fiiul lui Matanie, că credincioşi s-au socotit preste dânşii să împarţă fraţilor lor.

¹⁴Adu-Ţi aminte, Dumnezeule, de mine întru aceasta, şi să nu să şteargă mila mea care am făcut cu Casa Domnului Dumnezeului mieu şi cu pazăle ei.

¹⁵Şi în zilele acealea am văzut în Iuda călcând teascuri sâmbăta, şi aducând snopi, şi încărcând pre măgari şi vin şi struguri şi smochine şi toată sarcina, şi aducând în Ierusalim în zioa sâmbetii; şi le-am mărturisit, în zioa vânzării lor, pentru ce vindea de mâncare.

¹⁶Şi tirii, carii şedea în Ierusalim, aducea peaşte, şi tot lucrul de vândut vindea sâmbăta fiilor Iudei şi în Ierusalim.

¹⁷Şi m-am pricit cu cei mai de frunte a fiilor lui Iuda şi le-am zis lor: «Ce easte acest lucru rău, care-l faceţi voi, şi spurcaţi zioa sâmbetei?

¹⁸Au nu aşea au făcut părinţii voştri, şi au adus preste dânşii Dumnezeul nostru şi preste noi toate realele aceastea, şi preste cetatea aceasta? Şi voi adaogeţi mânie preste Israil, să spurcaţi sâmbăta».

¹⁹Şi au fost când să pusără porţi în Ierusalim, mai înainte de sâmbătă, şi am zis şi s-au închis porţile, şi am zis ca să nu le deşchiză până după sâmbătă, şi din slugile meale am pus la porţi, ca să nu aducă sarcini în zioa sâmbetei.

²⁰Şi au mas preste noapte toţi vânzătorii vânzând afară de Ierusalim, o dată şi de doao ori.

²¹Şi am mărturisit lor şi am zis cătră ei: «Pentru ce voi mâneţi în preajma zidului? De veţi face a doao oară aceasta, voiu întinde mâna mea asupra voastră!» Din vreamea aceaea n-au venit sâmbăta.

²²Şi am zis leviţilor, carii să curăţea, să vie să păzască porţile şi să sfinţască zioa sâmbetii. Pentru aceasta, adu-Ţi aminte de mine, Dumnezeul mieu, iartă-mă după mulţimea milii Tale.

²³Şi în zilele acealea am văzut jidovii carii şi-au luat muieri azotineance, amaniteance şi moaviteance.

²⁴Şi fiii lor jumătate grăia azotineaşte, şi nu ştiia grăi jidoveaşte, ci după limba norodului şi a norodului.

²⁵Şi m-am pricit cu dânşii şi i-am blăstămat pre dânşii, şi am bătut dintru ei bărbaţi, şi i-am scuturat pre ei şi i-am jurat pre Dumnezeu: «Să nu vă daţi featele voastre feciorilor lor, şi să nu luaţi din featele lor feciorilor voştri şi voao.

²⁶Au nu aşea au păcătuit Solomon, împăratul lui Israil? Şi în neamuri multe nu era împărat aseamenea lui, şi iubit lui Dumnezeu era, şi l-au fost pus pre el Dumnezeu împărat preste tot Israilul; şi pre acesta l-au abătut muierile ceale de alt neam.

²⁷Încai de voi să nu auzim că faceţi toată răutatea aceasta, ca să păcătuiţi împrotiva Dumnezeului nostru, ţiind muieri de alt neam!»

²⁸Şi din fiii lui Ioada, a lui Elisuv, preotului celui mare, era ginere lui Sanavalat Uraniteanului, şi l-am gonit pre el de la mine.

²⁹Adu-Ţi aminte de ei, Dumnezeul mieu, pentru că au spurcat preoţiia şi aşezământul preoţiei şi pre leviţi.

³⁰Şi i-am curăţit pre ei de tot cel de alt neam, şi am pus rânduială preoţilor şi leviţilor, fieştecui după lucrul lui.

³¹Şi la darul aducerii de leamne în vremi de ani şi întru ceale de pârgă, adu-Ţi aminte de mine, Dumnezeul nostru, spre bine!”