Read Biblia de la Blaj, 1795 Tovit 1 Bible Online

Tovit 1 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Tovit 1

¹Cartea cuvintelor lui Tovit, al lui Toviil, al lui Ananiil, al lui Aduil, al lui Gavail, din sămânţa Asiil, din neamul lui Neftalim,

²Carele s-au robit în zilele lui Enemesar, împăratului asiriianilor din Tisvis, carea easte de-a dreapta Chidiosului, din Neftalim, în Galileea, deasupra lui Asir.

³Eu, Tovit, pre calea adevărului şi a dreptăţii am umblat în toate zilele vieţii meale şi milostenie multă am făcut fraţilor miei şi neamului mieu, celor ce era duşi cu mine în ţara asiriianilor, la Ninevi.

⁴Şi când eram în ţara mea, în pământul lui Israil, tinăr fiind eu, tot neamul lui Neftalim, tătâne-mieu, s-au depărtat de la casa Ierusalimului, carele s-au ales din toate neamurile lui Israil, ca toate neamurile să jertvească.

⁵După ce s-au sfinţit besearica lăcaşului Celui Preaînalt şi s-au zidit pentru toate neamurile veacului, şi toate neamurile, care împreună s-au depărtat, şi casa lui Neftalim, tătâne-mieu, jertvea lui Vaal junincei [1].

⁶Iară eu sângur mergeam de multe ori în Ierusalim la praznice, precum easte scris tot norodului lui Israil poruncă veacinică; pârga şi zăciuiala rodurilor, şi ceale întâiu născute ale turmei meale, şi le dam preoţilor, fiilor lui Aaron, la jertvenicul tuturor rodurilor.

⁷Zăciuiala cea dintâiu o dam fiilor lui Aaron, celor ce slujea în Ierusalim, iară a doao zeciuială o vindeam, şi mergeam şi o cheltuiam în Ierusalim în tot anul.

⁸Iară a treia o dam celor ce să cuvinea, precum au fost poruncit Devora, muma tătâne-mieu, că sărac am rămas de tatăl mieu.

⁹Şi după ce m-am făcut bărbat, am luat muiare pre Ana, din seminţiia neamului mieu, şi am născut dintr-însa pre Tovie.

¹⁰Şi când am fost dus în robie la Ninevi, toţi fraţii miei şi cei din neamul mieu mânca din pâinile păgânilor, iară eu mi-am păzit sufletul mieu să nu mânce, că-mi aduceam aminte de Dumnezeu din tot sufletul mieu.

¹¹Şi au dat Cel Înalt har şi milă înaintea lui Enemesar şi i-am fost lui cumpărătoriu.

¹²Şi mergând în Midiia, am pus la Gavail, fratele lui Gavriia din Raghis [2], al Midei, zeace talanţi de argint.

¹³Şi după moartea lui Enemesar, au împărăţit Sănahirim, feciorul lui, în locul lui, şi nefiind căile lui aşezate, mai mult nu m-am putut duce în Midiia.

¹⁴Şi în zilele lui Enemesar, milostenii multe făceam fraţilor miei: pâinile meale le dam celor flămânzi, şi hainele meale celor goli, şi ori pre carele din neamul mieu vedeam mort şi lăpădat după zidul Ninevii, îl îngropam.

¹⁵Şi ori pre carele omorea împăratul Senahirim, când au venit fugind din Iudeea, pre ascuns luându-i, îi îngropam (că pre mulţi au omorât întru mâniia sa). Şi au căutat împăratul trupurile lor şi nu le-au aflat.

¹⁶Şi mergând un ninevitean, au spus împăratului că eu i-am îngropat pre ei, şi m-am ascuns, şi, înţelegând că mă caută să mă omoară, temându-mă, m-am dat în laturi.

¹⁷Atunci mi-au luat tot ce am avut şi nimica nu mi-au rămas mie, afară de Ana, muiarea mea, şi Toviia, fiiul mieu.

¹⁸Ci n-au trecut cincizeci şi cinci de zile până când l-au omorât pre el doi feciori ai lui, carii au fugit în munţii Ararat; şi au împărăţit Sarhedon, fiiul lui, în locul lui.

¹⁹Şi au pus pre Ahiahar, feciorul lui Anail, fratelui mieu, mai-mare preste toată deregătoriia tătâne-său şi preste toată purtarea de grijă. Deci, rugându-să Ahiahar pentru mine, m-am întors la Ninevi.

²⁰Şi era Ahiahar şi păharnic, şi preste inel, şi deregătoriu, şi purtătoriu de grijă.

²¹Şi l-au pus pre el, Esarhidon, al doilea după sine, iară el îmi era nepot de frate.