Read Biblia de la Blaj, 1795 Tovit 14 Bible Online

Tovit 14 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Tovit 14

¹Şi au încetat a să mărturisi Tovit; şi era de cincizeci şi opt de ani când au orbit, iară după opt ani au văzut.

²Şi făcea milostenie şi au adaos a să teame de Domnul Dumnezeu şi a să mărturisi Lui.

³Şi au îmbătrânit foarte şi au chemat pre fiiul său, şi pre cei şease fii ai fiiului său,

⁴Şi i-au zis lui: „Fiiule, ia pre fiii tăi (iată, eu am îmbătrânit şi aproape easte ieşirea mea dintru această viiaţă) şi mergi în Midiia, fiiule, că crez eu că toate câte au grăit Iona, prorocul, de Ninevi, sânt adevărate [1], că-i va veni ei surpare; iară în Midiia mai multă pace va fi până la o vreame.

⁵Şi fraţii noştri, cei ce sânt în pământ, să vor râsipi dintr-acel prea bun pământ, şi Ierusalimul să va pustii, şi Casa lui Dumnezeu într-însul să va arde de tot şi pustie va fi până la o vreame.

⁶Şi iarăşi va milui pre ei Dumnezeu, şi-i va întoarce la pământul acela; şi vor zidi casa, nu ca cea dintâiu, până ce să vor plini vremile veacului.

⁷Şi, după aceasta, să vor întoarce din robii şi vor zidi Ierusalimul cu cinste şi Casa lui Dumnezeu să va zidi într-însul, întru toate neamurile veacului [2] cu zidire mărită, precum au grăit despre aceasta prorocii.

⁸Şi toate neamurile să vor întoarce cu adevărat, ca să se teamă de Domnul Dumnezeu, şi vor îngropa idolii săi şi vor binecuvânta toate neamurile pre Domnul.

⁹Şi norodul Lui să va mărturisi lui Dumnezeu şi va înălţa Domnul pre norodul Său.

¹⁰Şi să vor bucura toţi cei ce iubesc pre Domnul Dumnezeu, carii cu adevărat şi cu dreptate fac milă fraţilor noştri.

¹¹Şi acum, fiiule, du-te de la Ninevi, că cu adevărat vor fi ceale ce au grăit prorocul Iona. Iară tu ţine leagea şi poruncile; şi fii iubitoriu de milă şi drept, ca să fie bine ţie. Şi mă îngroapă pre mine cu cinste, şi pre mumă-ta cu mine, şi mai mult nu rămâneţi în Ninevi.

¹²Fiiule, vezi ce au făcut Aman lui Ahiahar, celui ce l-au hrănit pre el. În ce chip din lumină l-au dus pre el la întunearec şi câte au răsplătit lui. Şi Ahiahar s-au mântuit, iară aceluia s-au răsplătit răsplătirea, şi el s-au pogorât întru întunearec.

¹³Manase au făcut milostenie şi s-au mântuit din laţul morţii, carele l-au fost întins lui, iară Aman au căzut în laţ şi au perit.

¹⁴Şi acum, fiiule, vezi ce face milosteniia şi cum mântuiaşte dreptatea”.

¹⁵Şi aceastea zicând el, s-au sfârşit sufletul lui pre pat. Şi era de o sută cincizeci şi opt de ani.

¹⁶Şi l-au îngropat pre el cu cinste. Şi după ce au murit Ana, mumă-sa, o au îngropat pre ea cu tatăl său.

¹⁷Iară Toviia, cu muiarea sa şi cu fiii săi, s-au dus în Ectavana, la Raguil, socrul său, şi au îmbătrânit cu cinste.

¹⁸Şi au îngropat pre socrii săi cu cinste şi au moştenit avearea lor şi a lui Tovit, tatălui său.

¹⁹Şi au murit când era de o sută doaozeci şi şeapte de ani, în Ectavana Midiei.

²⁰Şi mai înainte de a muri el, au auzit piiarderea Ninevii, pre carea o au robit Navohodonosor şi Asir, şi s-au bucurat mai înainte de moarte de Ninevi.