Read Biblia de la Blaj, 1795 Tovit 4 Bible Online

Tovit 4 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Tovit 4

¹În zioa aceaea, şi-au adus aminte Tovit de argintul care l-au pus la Gavail, în Raghisul Midii.

²Şi au zis întru sine: „Eu mi-am cerut moarte. Pentru ce nu chem pre Tovie, fiiul mieu, ca să-i spuiu lui mai înainte de ce voiu muri?”

³Şi chemându-l pre el, au zis: „Fiiule, de voiu muri, îngroapă-mă şi să aibi grije de mumă-ta. Cinsteaşte-o pre ea în toate zilele vieţii tale, şi fă ce va plăcea ei, şi să nu o măhneşti pre ea.

⁴Adu-ţi aminte, fiiule, că multă nevoie au avut cu tine în pântece. Când va muri, îngroapă-o lângă mine, într-o groapă.

⁵În toate zilele, fiiule, adu-ţi aminte de Domnul Dumnezeul nostru, şi cu voia nu păcătui, şi nu călca poruncile Lui. Şi în toate zilele vieţii tale fă dreptate şi nu umbla pre căile nedreptăţii.

⁶Că de vei face tu adevărul cu sporiu, vor fi ţie căile tale întru faptele tale şi tuturor celor ce fac dreptate.

⁷Din ceale ce ai tu, fă milostenie şi să nu pismuiască ochiul tău când faci milostenie.

⁸Să nu-ţi întorci faţa ta de cătră nici un sărac şi de cătră tine nu-şi va întoarce Dumnezeu faţa Sa.

⁹După cât de multă aveare ai, fă milostenie: de ai mult, mult dă.

¹⁰De ai puţin, după cât ai de puţin, nu te sfii a face milostenie.

¹¹Că comoară bună agoniseşti ţie la zioa cea de lipsă, că milosteniia din moarte izbăveaşte şi nu-l lasă să între întru întunearec.

¹²Că bun dar easte milosteniia tuturor celor ce o fac pre ea, înaintea Celui Preaînalt.

¹³Păzeaşte-te pre tine, fiiule, de toată curviia, şi mai înainte ia ţie muiare din sămânţa părinţilor tăi, şi nu lua muiare străină, carea nu easte din neamul tătâne-tău.

¹⁴Că fiii prorocilor sântem: Noe, Avraam, Isaac, Iacov, aceştia sânt părinţii noştri din veac.

¹⁵Adu-ţi aminte, fiiule, că toţi aceştia au luat muieri din fraţii săi şi s-au binecuvântat întru fiii săi, şi sămânţa lor va moşteni pământul.

¹⁶Şi acum, fiiule, iubeaşte pre fraţii tăi, şi nu te trufi cu inima ta de fraţii tăi şi de fiii şi de featele norodului tău. Ia-ţi ţie dintr-înşii muiare.

¹⁷Că în trufie easte piiardere şi neaşezare multă, şi întru fală scădeare şi lipsă mare şi necuviinţa easte muma foametii.

¹⁸Plata a fieştecărui om, carele ţi-au lucrat ţie, să nu rămâie preste noapte la tine, ci o dă îndată, şi de vei sluji lui Dumnezeu, ţi se va răsplăti.

¹⁹Ia-ţi aminte, fiiule, întru toate lucrurile tale, şi fii înţelept întru toată petreacerea ta, şi ce urăşti tu nimărui să nu faci.

²⁰Vin cât să te îmbeţi să nu beai şi să nu meargă cu tine în calea ta beţiia.

²¹Din pâinea ta dă celui flămând şi din hainele tale celor goli.

²²Tot ce prisoseaşte ţie fă milostenie şi să nu pismuiască ochiul tău când faci milostenie.

²³Toarnă pâinile tale preste mormântul drepţilor şi nu da celor păcătoşi.

²⁴Sfat de la tot înţeleptul ceare şi niciodată să nu lapezi sfatul cel de folos.

²⁵Şi în toată vreamea binecuvintează pre Domnul Dumnezeul tău şi ceare de la El ca să se îndrepteaze căile tale, şi toate cărările tale şi sfaturile tale vor spori.

²⁶Că toate neamurile nu au sfat, ci Însuşi Domnul dă toate bunătăţile, şi ori pre carele vrea, smereaşte precum vrea.

²⁷Şi acum, fiiule, ţine aminte poruncile meale şi să nu să şteargă din inima ta.

²⁸Iară acum, spuiu ţie că sânt zeace talanţi de argint care i-am pus la Gavail, fiiul lui Gavria, în Raghisul Midiei.

²⁹Şi nu te teame, fiiule, pentru că am sărăcit.

³⁰Ai tu multe, de te vei teame de Dumnezeu, şi te vei depărta de tot păcatul şi vei face ce e plăcut înaintea Lui”.