Read Biblia de la Blaj, 1795 Iov 38 Bible Online

Iov 38 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Iov 38

¹Şi după ce au încetat Elius a vorbi, zis-au Domnul lui Iov, prin vifor şi prin nor:

²„Cine easte cel ce ascunde de Mine sfatul şi ţine cuvintele Meale în inimă, şi socoteaşte să le ascunză de Mine?

³Încinge ca un bărbat mijlocul tău şi te voiu întreba, iară tu să-Mi răspunzi.

⁴Unde ai fost când am întemeiat pământul? Spune-mi de ai cunoştinţă?

⁵Cine au pus măsurile lui, de ştii? Sau cine e cel ce au întins fune preste dânsul?

⁶Pre ce s-au întărit stâlpii lui, şi cine e cela ce au pus preste dânsul piiatra cea din marginea unghiului?

⁷Când s-au făcut stealele, lăudatu-M-au cu glas mare toţi îngerii Miei.

⁸Şi am ocolit marea cu porţi, când să vărsa afară şi ieşea din pântecele maicii sale.

⁹Şi am pus îmbrăcămintea ei nor şi o am înfăşeat pre ea cu negură.

¹⁰Şi i-am pus ei hotar, încungiurându-o cu încuietori şi cu porţi.

¹¹Şi i-am zis ei: «Până aici să vii şi să nu treci, ci întru tine să se sfarme valurile tale».

¹²Au, doară, în zilele tale am tocmit lumina cea de dimineaţă, şi Luceafărul şi-au văzut rândul său?

¹³Apucatu-te-ai de aripile pământului, ca să scuturi pre cei necredincioşi de pre dânsul?

¹⁴Au tu ai luat pământ lut şi ai făcut vieţuitoriu, şi pusu-l-ai pre el, ca să poată cuvânta, pre pământ?

¹⁵Au tu ai luat de la cei necredincioşi lumina, şi braţul mândrilor l-ai sfărâmat?

¹⁶Au venit-ai la izvoarăle mării, şi urmele adâncului umblatu-le-ai?

¹⁷Şi deschisu-ţi-s-au ţie de frică porţile morţii, şi portarii iadului văzându-te pre tine spăimântatu-s-au?

¹⁸Au aflat-ai lăţimea cea de supt ceriu, spune-mi, dară, cum e şi câtă easte?

¹⁹Şi în ce pământ lăcuiaşte lumina, şi întunearecul ce loc are?

²⁰De mă vei duce la hotarăle lor? Şi de ştii cărările lor?

²¹Ştii că atunci te-ai născut, şi numărul anilor tăi e mult.

²²Au, doară, ai venit la vistieriile zăpăzii, şi vistieriile grindinei văzutu-le-ai?

²³Au, doară, tu porţi grijă de ceasul vrăjmaşilor? Sau de zioa războiului şi a bătăii?

²⁴De unde iasă bruma, au să răsipeaşte austrul supt ceriu?

²⁵Şi cine au gătit ploii iuţi curgere şi calea curgerii.

²⁶Ca să ploaie pre pământ unde nu e bărbat, şi în pustie unde nu easte om.

²⁷Ca să sature pământul cel necălcat şi nelăcuit, şi să facă să răsară iarbă de păşune.

²⁸Cine easte tatăl ploii? Şi cine easte cel ce au născut bulgări de roao?

²⁹Şi dintr-a cui pântece iasă ghiiaţa, şi bruma în ceriu cine o au născut?

³⁰Au pogoară-să ca o apă curând? Faţa adâncului cine o au rânduit?

³¹Şi cunoscut-ai legătura Găinuşii? Şi îngrădirea Orionului deşchis-ai?

³²Au deşchide-vei zodiile în vreamea sa, şi Luceafărul de seara de păr aduce-l-vei?

³³Şi ştii schimbările ceriului şi ceale de supt ceriu care împreună să fac?

³⁴Şi chema-vei norul cu glas, şi cu cutrămur de apă iute asculta-te-va?

³⁵Şi vei trimite trăznete şi mearge-vor? Şi grăi-vor ţie ce easte?

³⁶Şi cine au dat muierilor învăţătura ţăsăturei? Sau ştiinţa împistriturei?

³⁷Şi cine e cel ce numără norii cu înţălepciunea? Şi ceriul l-au plecat cătră pământ?

³⁸Şi easte răvărsat ca pământul cu pulberea, şi l-am lipit pre el ca pre o piiatră cu patru muchi.

³⁹Şi vâna-vei leilor mâncare? Şi sufletele bălaurilor sătura-le-vei?

⁴⁰Că să tem în culcuşurile lor pândind, şi şed în păduri întru ascuns?

⁴¹Şi cine au gătit corbului mâncare? Că puii lui cătră Domnul strigă rătăcind, şi mâncare căutând.