Read Biblia de la Blaj, 1795 Psaltirea 43 Bible Online

Psaltirea 43 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Psaltirea 43

¹Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit; părinţii noştri ne-au spus noao.

²Lucruri care ai lucrat în zilele lor, în zilele ceale de demult.

³Mâna Ta neamuri au pierdut şi i-ai sădit pre dânşii; chinuit-ai noroade şi le-ai gonit pre eale.

⁴Că nu cu sabiia lor au moştenit pământul, şi braţul lor nu i-au mântuit pre ei.

⁵Ci dreapta Ta şi braţul Tău, şi luminarea feaţii Tale, că bine ai voit întru dânşii.

⁶Tu eşti însuţi Împăratul mieu şi Dumnezeul mieu, Cel ce porunceşti mântuirile lui Iacov.

⁷Întru Tine pre vrăjmaşii noştri cu cornul vom împunge, şi întru numele Tău de nimica vom face pre cei ce să scoală asupra noastră.

⁸Pentru că nu spre arcul mieu voiu nădăjdui, şi sabiia mea nu mă va mântui.

⁹Că ne-ai mântuit pre noi de cei ce ne năcăjesc pre noi, şi pre cei ce ne urăsc i-ai ruşinat.

¹⁰Întru Dumnezeu ne vom lăuda toată zioa, şi întru numele Tău ne vom mărturisi în veac.

¹¹Iară acum, ne-ai lepădat şi ne-ai ruşinat pre noi? Şi nu vei ieşi, Dumnezeule, întru puterile noastre.

¹²Întorsu-ne-ai pre noi înaintea vrăjmaşilor noştri; şi cei ce ne urea pre noi ne-au jefuit loruşi.

¹³Datu-ne-ai pre noi ca oile de mâncare, şi în neamuri ne-ai răsipit.

¹⁴Vândut-ai pre norodul Tău fără preţ, şi nu era mulţime întru strigările noastre.

¹⁵Pusu-ne-ai pre noi ocară vecinilor noştri, batjocură şi râs celor dimprejurul nostru.

¹⁶Pusu-ne-ai pre noi spre pildă întru neamuri, clătire de cap întru noroade.

¹⁷Toată zioa înfruntarea mea înaintea mea easte, şi ruşinea obrazului mieu m-au acoperit.

¹⁸De cătră glasul celui ce ocăreaşte şi cleveteaşte, de cătră faţa vrăjmaşului şi a celui ce goneaşte.

¹⁹Aceastea toate au venit preste noi, şi nu Te-am uitat pre Tine; şi n-am făcut nedreptate întru aşezământul de leage al Tău.

²⁰Şi nu s-au depărtat înapoi inimile noastre, şi ai abătut cărările noastre de la calea Ta.

²¹Că ne-ai smerit pre noi în locul dosădirii, şi ne-au acoperit pre noi umbra morţii.

²²De am uitat numele Dumnezeului nostru, şi de am întins mâinile noastre cătră Dumnezeu străin.

²³Au nu Dumnezeu va căuta aceastea? Că El ştie ascunsurile inimii.

²⁴Că pentru Tine ne omorâm toată zioa; socotitu-ne-am ca nişte oi de junghiiare.

²⁵Deşteaptă-Te, pentru ce dormi, Doamne? Scoală-Te, şi să nu ne leapezi până în sfârşit.

²⁶Pentru ce faţa Ta întorci? Uiţi sărăciia noastră şi năcazul nostru.

²⁷Că s-au plecat în ţărână sufletul nostru: lipitu-s-au de pământ pântecele nostru.

²⁸Scoală-Te, Doamne, ajută noao şi ne izbăveaşte pre noi pentru numele Tău!