Read Biblia de la Blaj, 1795 Pildele lui Solomon 1 Bible Online

Pildele lui Solomon 1 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Pildele lui Solomon 1

¹Pildele lui Solomon, fiiului lui David, carele au împărăţit în Israil.

²A cunoaşte înţelepciunea, învăţătura, a înţeleage cuvintele măiestriei.

³A priceape învăluialele vorbelor şi dezlegarea cuvintelor celor întunecoase, şi a socoti dreptatea şi adevărul şi judecată a face.

⁴A da celor fără de răutate isteţie, şi pruncului tinăr simţire şi înţeleagere.

⁵Aceastea auzindu-le, înţeleptul mai înţelept va fi, şi cel înţelegătoriu ocârmuire va dobândi.

⁶Şi va cunoaşte pilda şi cuvântul întunecos şi vorbele înţelepţilor şi întrebările ceale ascunse.

⁷Înceaperea înţelepciunii e frica Domului şi cunoştinţă bună easte tuturor celor ce o fac pre ea, credinţa întru Dumnezeu easte înceaperea priceaperii, iară cei necredincioşi [1] defăimează înţelepciunea şi învăţătura.

⁸Ascultă, fiiule, învăţătura tătâne-tău şi nu lepăda legile maicii tale.

⁹Că cununa darurilor vei lua pre creaştetul tău şi lanţ de aur împrejurul grumazului tău.

¹⁰Fiiule, să nu te înşeale pre tine oamenii cei necredincioşi, nici să voieşti lor.

¹¹De te vor ruga, zicând: „Vino cu noi, însoţeaşte-te la sânge, şi cu strâmbătate să ascundem în pământ pre omul cel drept,

¹²Să-l înghiţim pre el ca iadul de viu şi să stingem pomenirea lui de pre pământ,

¹³Agoniseala lui cea de mult preţ să o apucăm şi vom umplea căsile noastre de prăzi,

¹⁴Pune-ţi soartea ta cu noi, şi o pungă de obşte să avem toţi, şi un sac să fie noao!”,

¹⁵Să nu mergi în cale cu dânşii, ci să-ţi abaţi piciorul tău de la cărările lor.

¹⁶Că picioarele lor la răutate aleargă, şi grabnice sânt a vărsa sânge.

¹⁷Că nu fără de dreptate să întind mrejile paserilor.

¹⁸Că cei ce să însoţesc sângiurilor îşi agonisesc şie reale, şi sfărâmarea oamenilor celor fără de leage e rea.

¹⁹Aceastea sânt căile tuturor celor ce fac fărădelegi, că cu necredinţa îşi rănesc sufletul său.

²⁰Înţelepciunea în răspântie [2] să laudă şi prin uliţe îndrăzneală aduce.

²¹Pre vârvurile zidurilor să vesteaşte, şi la porţile celor putearnici şeade, şi la porţile cetăţii cutezind grăiaşte.

²²Câtă vreame cei nevinovaţi să vor ţânea de dreptate nu să vor ruşina; iară cei nebuni, fiind poftitori de batjocură, necredincioşi făcându-să, au urât ştiinţa?

²³Şi vinovaţi s-au făcut mustrărilor, iată, vă spuiu înainte graiul suflării meale şi voiu învăţa pre voi cuvântul mieu.

²⁴Că am strigat şi nu m-aţi ascultat, şi am întins cuvinte şi nu aţi luat aminte.

²⁵Ci aţi defăimat sfaturile meale şi nu aţi luat aminte certările meale.

²⁶Pentru aceaea, şi eu voiu râde de perirea voastră şi mă voiu bucura când va veni voao piiarderea.

²⁷Şi când va năvăli asupra voastră fără de veaste nevoie şi va veni supărare, aseamenea viforului, şi când va veni voao năcazuri şi încunjurarea [3] cetăţii, sau când va veni voao perirea,

²⁸Că va fi când mă veţi chema, şi eu nu voiu auzi pre voi, căuta-mă-vor cei răi şi nu mă vor afla.

²⁹Că au urât înţelepciunea şi cuvântul [4] Domnului nu au ales.

³⁰Nici au voit să ia aminte sfaturile meale şi au batjocorit mustrările meale.

³¹Pentru aceaea, vor mânca roadele căii sale şi să vor sătura de necurăţiia sa.

³²Căci că făcea strâmbătate pruncilor să vor omorî, şi cercetarea piiarde pre cei necuraţi.

³³Iară cel ce mă va asculta pre mine va lăcui spre nădeajde şi să va odihni fără frică de tot răul.