Read Biblia de la Blaj, 1795 Pildele lui Solomon 3 Bible Online

Pildele lui Solomon 3 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Pildele lui Solomon 3

¹Fiiule! Nu uita legile meale, şi cuvintele meale să le păzască inima ta.

²Că lungimea vieţii şi anii zilelor şi pace vor adaoge ţie.

³Milosteniia şi credinţa să nu-ţi lipsască, şi le înfăşură pre eale împrejurul grumazilor tăi, şi le scrie pre leazpezile inimii tale, şi vei afla har.

⁴Şi să gândeşti bune înaintea Domnului şi a oamenilor.

⁵Fii nădăjduind cu toată inima spre Dumnezeu, iară cu înţelepciunea ta nu te mări.

⁶Întru toate căile tale să o cunoşti pre dânsa, ca să îndrepteaze căile tale.

⁷Nu fi înţelept întru tine singur, ci te teame de Dumnezeu şi te fereaşte de tot răul.

⁸Atunci va fi vindecare trupului tău şi pază oaselor tale.

⁹Cinsteaşte pre Domnul din ostenealele. tale ceale dreapte şi-I dă Lui pârgă din toate rodurile tale ceale dreapte.

¹⁰Ca să se umple jitniţile tale de mulţime de grâu, şi să se vearse teascurile tale de vin.

¹¹Fiiule! Nu defăima învăţăturile Domnului, nici slăbit fiind certat de la Dânsul.

¹²Că pre carele iubeaşte Domnul îl ceartă şi bate pre tot fiiul pre carele priimeaşte.

¹³Fericit easte omul carele au aflat înţelepciunea şi muritoriul carele au cunoscut ştiinţa.

¹⁴Că mai bună easte neguţătoriia aceştiia decât vistieriile aurului şi ale argintului.

¹⁵Că mai scumpă easte decât pietrile ceale de mult preţ, nu stă ei nimica împrotivă ce easte rău, cunoscută easte tuturor celor ce o iubesc pre ea, şi tot ce easte scump nu easte ei vreadnic.

¹⁶Lungimea zilelor şi anii vieţii sânt în dreapta ei, şi în stânga ei, bogăţie şi mărire, şi din gura ei iasă dreptatea, leagea şi mila pre limbă le poartă.

¹⁷Căile ei sânt căi bune şi toate cărările ei cu pace.

¹⁸Pom de viiaţă easte tuturor celor ce să lipesc de dânsa şi celor ce să razimă de ea ca pre Domnul întemeiaţi.

¹⁹Dumnezeu cu înţelepciunea au întemeiat pământul şi au gătit ceriurile cu priceaperea.

²⁰Şi întru cunoştinţa Lui adâncurile s-au deşchis şi norii au izvorât apă.

²¹Fiiule! Să nu treci, ci păzeaşte sfatul mieu şi gândul.

²²Ca să fie viu sufletul tău, şi să fie har împrejurul grumazului tău, şi va fi vindecare trupului tău şi purtare de grijă de oasăle tale.

²³Ca să umbli în pace având nădeajde în toate căile tale şi ca să nu să potignească piciorul tău.

²⁴Că, de vei şădea, fără de frică vei fi, şi, de vei dormi, dulce vei dormi.

²⁵Şi nu te vei teame de frica ce va veni asupră-ţi, nici de năvălirile necredincioşilor ceale împresurătoare.

²⁶Că Domnul va fi întru toate căile tale şi va întări piciorul tău, ca să nu te clăteşti.

²⁷Nu te lăpăda a nu face bine celui lipsit, când poate a ajuta mâna ta.

²⁸Nu zice: „Du-te şi să te întorci şi mâne îţi voiu da”, putând tu face bine, că nu ştii ce va aduce cea viitoare.

²⁹Nu meşteşugi reale asupra priiatinului tău, carele vine de airea şi nădăjduiaşte spre tine.

³⁰Nu fi iubitoriu de vrajbă împrotiva omului în zădar, ca să nu-ţi facă ţie ceva rău.

³¹Nu-ţi agonisi ocările oamenilor răi, nici urma căilor lor.

³²Că necurat easte înaintea Domnului tot călcătoriul de leage, şi cu cei drepţi nu să împreună.

³³Blăstămul Domnului în casele celor necredincioşi, iară curţile drepţilor bine să cuvântă.

³⁴Domnul mândrilor stă împrotivă, iară celor smeriţi le dă dar.

³⁵Cei înţelepţi vor moşteni mărire, iară cei necredincioşi au înălţat ocară.