Read Biblia de la Blaj, 1795 Cartea înţelepciunei 4 Bible Online

Cartea înţelepciunei 4 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Cartea înţelepciunei 4

¹Mai bine easte a nu avea prunci şi a avea bunătate, că nemurire e întru pomenirea ei, că şi la Dumnezeu să cunoaşte bunătatea, şi la oameni.

²Şi când easte de faţă, o urmează, şi deacă să duce, o doresc, şi în veac cununată petreace, biruind nevoinţa celor nepângărite biruinţe.

³Iară mulţimea pruncilor necredincioşilor nu să va folosi, şi din odraslele pruncilor nu să va înrădăcina adânc, nici va fi temeiu întărit.

⁴Că de va şi odrăsli câtăva vreame în stâlpări, cu sminteală fiind, să vor clăti de vânt şi de putearea vânturilor să vor dezrădăcina.

⁵Împregiur să vor frânge ramurile, nefiind desăvârşit, şi rodul lor nefiind copt, şi nu bun la mâncare şi de nici un folos.

⁶Că fiii cei ce să nasc din paturile ceale fără de leage mărturii sânt răutăţii asupra părinţilor, întră cercetarea lor.

⁷Iară dreptul, de să va sfârşi, şi mai înainte întru odihnă va fi.

⁸Că bătrâneaţele sânt cinstite, nu ceale de mulţi ani, nici ceale ce să numără cu numărul anilor.

⁹Şi cărunteaţele sânt înţălepciunea oamenilor şi vârsta bătrâneaţelor, viiaţă nespurcată.

¹⁰Plăcut lui Dumnezeu fiind, l-au iubit, şi, vieţuind întră păcătoşi, s-au mutat.

¹¹Răpitu-s-au, ca să nu schimbe răutatea mintea lui sau înşelăciunea să înşeale sufletul lui.

¹²Că râvna răutăţii întunecă ceale bune şi neînfrânarea poftei schimbă gândul cel fără de răutate.

¹³Sfârşindu-să curând, au plinit ani îndelungaţi.

¹⁴Că plăcut era Domnului sufletul lui. Pentru aceasta, s-au grăbit a-l scoate din mijlocul răutăţii.

¹⁵Iară noroadele, văzind, n-au cunoscut. Nici au pus în gând una ca aceasta, că dar şi milă easte întru cuvioşii Lui şi cercetare întru aleşii Lui.

¹⁶Iară dreptul, murind, va osândi pre necredincioşii cei vii, şi tinereaţele, ceale curând săvârşite, pre bătrâneaţele nedreptului, ceale de mulţi ani.

¹⁷Că vor vedea sfârşitul înţăleptului, şi nu vor cunoaşte ce au sfătuit pentru dânsul şi spre ce l-au întemeiat pre el Domnul.

¹⁸Vedea-vor, şi vor defăima, iară Domnul va batjocori pre ei; şi după aceasta, vor cădea cu necinste şi cu ocară întru cei morţi, în veac.

¹⁹Că va rumpe în doao pre ei fără de glas, şi-i va arunca cu faţa în jos, şi va clăti pre dânşii din temelie, şi până la cel de pre urmă să vor pustii întru dureare, şi pomenirea lor va peri.

²⁰Că vor veni întru cugetul greşealelor sale, spăimântaţi, şi-i vor mustra pre dânşii, de faţă, fărădelegile lor.