Read Biblia de la Blaj, 1795 Isaiia 33 Bible Online

Isaiia 33 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Isaiia 33

¹Vai, celor ce vă fac pre voi mişei, iară pre voi nime nu vă face mişei; şi cei ce vă defaimă pre voi nu pre voi vă defaimă [1]. Prinde-să-vor defăimătorii şi să vor da şi ca moliia în haină, aşea să vor birui.

²Doamne, miluiaşte-ne, că întru Tine am nădăjduiţi! Făcutu-s-au sămânţa celor neascultători spre pierzare, iară mântuirea noastră în vreamea năcazului.

³Pentru glasul fricii Tale s-au spăimântat noroadele de frica Ta şi s-au râsipit neamurile.

⁴Iară acum să vor aduna prăzile voastre de la mic şi de la mare; precum adună neştine lăcuste, aşea vă vor batjocori pre voi.

⁵Sfânt e Dumnezeu, Cel ce lăcuiaşte în ceriuri înalte, umplutu-s-au Sionul de judecată şi de dreptate.

⁶În leage să vor da, în vistierii mântuirea voastră; acolo e înţelepciune şi ştiinţă şi cucernicie cătră Domnul, aceastea sânt vistieriile dreptăţii.

⁷Iată, de frica voastră să vor teame aceia de carii voi v-aţi temut; ajutoriu vor cerca de la voi. Soli vor trimite, amar plângând şi cerând pace.

⁸Că să vor pustii căile lor. Încetat-au frica neamurilor şi aşezământul cel făcut cu ei s-au stricat şi nu-i veţi socoti pre ei oameni.

⁹Plâns-au pământul, ruşinatu-s-au Livanul, pustiiu s-au făcut Saronul, arătată va fi Galileea şi Carmilul.

¹⁰„Acum Mă voiu scula, zice Domnul, acum Mă voiu mări şi Mă voiu înălţa!”

¹¹Acum veţi vedea, acum veţi simţi, deşartă va fi tăriia duhului vostru, foc va mânca pre voi.

¹²Şi vor fi neamurile arse, ca spinul cel lăpădat în ţarină şi ars.

¹³„Auzi-vor cei de departe ceale ce am făcut, şi cei de aproape vor cunoaşte putearea Mea”.

¹⁴Depărtatu-s-au din Sion cei fără de leage, apuca-va cutremur pre cei necuraţi. Cine va spune voao că foc arde? Cine va spune voao locul cel veacinic?

¹⁵Cel ce umblă întru dreptate, cel ce grăiaşte cale dreaptă, cel ce ureaşte fărădeleagea şi nedreptatea, cel ce-şi fereaşte mâinile de daruri, cel ce-şi astupă urechile ca să nu auză judecata sângelui, cel ce-şi închide ochii ca să nu vază nedreptatea,

¹⁶Acesta va lăcui în peşteră înaltă de piiatră tare [2]; pâine să va da lui şi apa, lui credincioasă.

¹⁷Împărat cu mărire [3] veţi vedea, şi ochii voştri vor vedea pământ departe.

¹⁸Sufletul vostru va cugeta frică: „Unde sânt cărturarii? Unde sânt sfeatnicii? Unde easte cel ce numără pre cei ce hrănesc mic şi mare norod?

¹⁹Cui nu au dat sfat, nici au ştiut glas adânc grăitoriu, ca să nu auză norod defăimat, şi nu easte celui ce aude priceapere.

²⁰Iată, Sionul, cetatea, mântuirea noastră; ochii tăi vor vedea Ierusalimul [4], cetatea cea bogată, corturile care nu se vor clăti; nici să vor clăti parii cortului lui în vreame veacinică, nici sfoarăle lui nu să vor rumpe.

²¹Că numele Domnului mare easte voao, locul vostru va fi râuri şi văi late şi largi; nu vei umbla pre calea aceasta, nici va umbla corabie vânslând, că Dumnezeul mieu mare easte, nu mă va treace.

²²Domnul e Judecătoriul nostru, Domnul e Stăpânul nostru, Domnul e Împăratul nostru, Domnul Însuşi ne va mântui pre noi.

²³Ruptu-s-au funile tale, că nu au biruit; sulul tău [5] s-au plecat, nu va slobozi veatrilele, nu va râdica sămn, până ce să va da spre pradă; pentru aceaea, mulţi şchiopi pradă vor face.

²⁴Şi nu va zice: „Ostenesc!” norodul cel ce lăcuiaşte într-însele, că s-au iertat lor păcatul.