Read Biblia de la Blaj, 1795 Isaiia 38 Bible Online

Isaiia 38 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Isaiia 38

¹Şi au fost în vreamea aceaea, bolnăvitu-s-au Iezechiia până la moarte, şi au venit la dânsul prorocul Isaiia, feciorul lui Amos, şi i-au zis lui: „Aşea zice Domnul: «Aşează-ţi casa ta, că vei muri tu şi nu vei trăi»”.

²Şi şi-au întors Iezechiia faţa sa cătră păreate şi s-au rugat cătră Domnul, zicând:

³„Adu-Ţi aminte, Doamne, cum am umblat înaintea Ta cu dreptate şi cu inimă dreaptă şi ceale plăcute înaintea Ta am făcut!” Şi au plâns Iezechiia cu plângere mare.

⁴Şi au fost cuvântul Domnului cătră Isaiia, zicând:

⁵„Mergi şi zi lui Iezechiia: «Aceastea zice Domnul, Dumnezeul tătâne-tău, David: ‚Auzit-am rugăciunea ta şi am văzut lacrămile tale şi, iată, adaog vieţii tale cincisprăzeace ani.

⁶Şi din mâna împăratului asiriianilor te voiu izbăvi pre tine şi cetatea aceasta şi te voiu scuti pentru cetatea aceasta’»”.

⁷Şi acesta va fi ţie semn de la Domnul cum că va face Dumnezeu cuvântul acesta, precum au grăit:

⁸„Iată, Eu voiu întoarce umbra treaptelor pre care s-au pogorât soarele cu zeace treapte în casa tătâne-tău; întoarce-voiu soarele cu zeace treapte, pre care s-au pogorât umbra”. Şi s-au suit soarele ceale zeace treapte pre carele s-au pogorât umbra.

⁹Rugăciunea lui Iezechiia, împăratului Iudei, când s-au bolnăvit şi s-au sculat din boala sa:

¹⁰„Eu am zis întru [1] înălţarea zilelor meale: «Mearge-voiu [2] la porţile iadului, părăsi-voiu anii cei rămaşi».

¹¹Zis-am: «Mai mult nu voiu vedea mântuirea lui Dumnezeu pre pământul celor vii; mai mult nu voiu vedea mântuirea lui Israil pre pământ, nu voiu mai vedea om cu cei ce lăcuiesc.

¹²Lipsitu-m-am de rudeniia mea, părăsit-am rămăşiţa vieţii meale, ieşit-au şi s-au dus de la mine, ca când strică cortul cel ce l-au întins; duhul mieu s-au făcut la mine ca pânza pânzariului, carea easte aproape de tăiat».

¹³În zioa aceaea, datu-m-am până dimineaţă; ca un leu [3], aşea au zdrobit toate oasele meale! Că de dimineaţă până în noapte m-am dat.

¹⁴Ca o rândunea, aşea voiu glăsui, şi ca porumbiţa, aşea voiu cugeta.

¹⁵Că s-au sfârşit ochii miei căutând la înălţimea ceriului cătră Domnul, Cel ce m-au mântuit pre mine, şi au luat de la mine durearea sufletului.

¹⁶Doamne, despre dânsul s-au spus Ţie şi au deşteptat duhul mieu; şi mângâindu-mă m-ai înviiat.

¹⁷Iată, în pace e amărâciunea mea, că ai scos sufletul mieu, ca să nu piiară, şi ai lăpădat dinapoia mea toate păcatele meale!

¹⁸Că nu cei din iad Te vor lăuda pre Tine, nici cei morţi Te vor binecuvânta, nici vor nădăjdui cei din iad mila Ta.

¹⁹Cei vii bine Te vor cuvânta, precum şi eu, pentru că din zioa de astăzi prunci voiu face, carii vor vesti dreptatea Ta,

²⁰Doamne al mântuirii meale. Şi nu voiu înceta a Te binecuvânta cu cântare în toate zilele vieţii meale, înaintea Casii lui Dumnezeu!”

²¹Şi au zis Isaiia cătră Iezechiia: „Ia o legătură de smochine şi le zdrobeaşte şi fă aluat şi-l pune deasupra şi te vei însânătoşea!”

²²Şi au zis Iezechiia: „Acesta va fi semn lui Iezechiia, că mă voiu sui în Casa lui Dumnezeu”.