Read Biblia de la Blaj, 1795 Isaiia 59 Bible Online

Isaiia 59 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Isaiia 59

¹Au nu poate mântui mâna Domnului? Au îngreoiatu-s-au ureachiia Lui, ca să nu auză?

²Ci păcatele voastre fac osăbire întră voi şi întră Dumnezeu, şi pentru păcatele voastre au întors Domnul faţa de cătră voi, ca să nu vă miluiască.

³Că mâinile voastre sânt spurcate cu sânge şi deagetele voastre cu păcate şi buzele voastre au grăit fărădeleage şi limba voastră cugetă strâmbătate.

⁴Nimenea nu grăiaşte dreapte, nici easte judecată adevărată; nădăjduiesc întru ceale deşearte şi grăiesc deşertăciuni, că zămislesc dureare şi nasc fărădeleage.

⁵Oao de aspide au spart şi pânză de păianjin ţes; şi cel ce vrea să mănânce din oaole lor, spărgându-le, află clocitură şi într-însa vasilisc.

⁶Pânza lor nu să va face haină, nici să vor îmbrăca din lucrurile sale, pentru că lucrurile lor sânt lucrurile fărădelegii.

⁷Iară picioarele lor spre răutate aleargă, grabnice sânt a vărsa sânge, şi gândurile lor sânt gânduri de ucideri, sfărmare şi ticăloşie în căile lor.

⁸Şi calea păcii nu o au cunoscut; nu easte judecată întru căile lor, că cărările lor sânt răzvlătite, pre care trec, şi nu ştiu pacea.

⁹Pentru aceaea s-au depărtat judecata de la ei şi nu-i va apuca pre ei dreptatea; când aştepta ei lumină, s-au făcut lor întunearec; aşteptând strălucire, în ceaţă au umblat.

¹⁰Pipăi-vor ca orbii păreatele şi ca cei făr’ de ochi vor pipăi şi întru amiiazăzi vor cădea ca întru amiiazănoapte, ca cei ce mor vor suspina.

¹¹Ca ursul şi ca porumbiţa împreună vor umbla; aşteptat-am judecată şi nu easte, mântuirea s-au depărtat de la noi.

¹²Că multă easte fărădeleagea noastră înaintea Ta, şi păcatele noastre s-au împoncişeat noao, că fărădelegile noastre sânt întru noi şi nedreptăţile noastre le-am cunoscut.

¹³Păgâneaşte am lucrat şi am minţit, şi ne-am depărtat de la Dumnezeul nostru; grăit-am strâmbătăţi şi am fost neascultători, zemislit-am şi am cugetat din inima noastră cuvinte nedreapte.

¹⁴Şi am întors înapoi judecata, şi dreptatea departe au stătut, că s-au sfârşit întru căile lor adevărul, şi pre cale dreaptă nu au putut să umble.

¹⁵Şi adevărul s-au râdicat şi ş-au mutat cugetul, ca să nu înţeleagă, şi au văzut Domnul şi nu I-au plăcut, că nu era judecată.

¹⁶Şi au văzut, şi nu era bărbat, şi au socotit şi nu era cine să apere, şi i-au apărat pre ei cu braţul Său şi cu mila i-au întărit.

¹⁷Şi S-au îmbrăcat cu dreptatea ca cu o platoşe şi coiful mântuirei au pus pre capul Său; şi S-au îmbrăcat cu haină de izbândă şi cu veşmântul Său.

¹⁸Ca răsplătind să răsplătească ocară şi cu veşmântul Său.

¹⁹Şi să vor teame cei de la apus de numele Domnului, şi cei de de la răsăritul soarelui de numele cel mărit, că va veni ca un râu silnic mâniia Domnului, veni-va cu iuţime.

²⁰„Şi va veni pentru Sion Izbăvitoriul şi va întoarce păgânătăţile de la Iacov.

²¹Şi aceasta easte legătură lor de la Mine, zice Domnul, Duhul Mieu, carele easte întru tine, şi graiurile Meale, care le-am dat în gura ta, nu vor lipsi din gura ta şi din gura săminţiei tale, că au zis Domnul, de acum şi până în veac!”