Read Biblia de la Blaj, 1795 Isaiia 60 Bible Online

Isaiia 60 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Isaiia 60

¹Luminează-te, luminează-te, Ierusalime, că vine lumina ta, şi mărirea Domnului preste tine au răsărit!

²Că, iată, întunearec va acoperi pământul şi negură preste neamuri; iară preste tine să va arăta Domnul şi mărirea Lui întru tine să va vedea.

³Şi vor umbla împăraţii întru lumina ta şi neamurile întru strălucirea ta.

⁴Râdică împregiur ochii tăi şi vezi adunaţi pre toţi fiii tăi întru tine; venit-au toţi fiii tăi de departe şi featele tale pre umeri să vor râdica.

⁵Atunci vei vedea şi te vei bucura şi te vei teame şi te vei spăimânta cu inima, că să va muta la tine bogăţiia mării şi a neamurilor şi a noroadelor.

⁶Şi vor veni la tine turme de cămile şi te vor acoperi cămilele Madiiamului şi ale Ghefarului. Toţi din Sava vor veni aducând aur, şi tămâie vor aduce, şi piiatră scumpă vor aduce, şi bine vor vesti mântuirea Domnului.

⁷Şi toate oile Chidarului să vor aduna la tine, şi berbecii Navaotului vor veni, şi să vor aduce priimite pre jertvenicul Mieu, şi casa rugăciunei Meale să va mări.

⁸Cine sânt aceştia carii ca norii zboară şi ca porumbii cu puii?

⁹Pre Mine ostroavele M-au aşteptat şi corăbiile de la Tarsis întâiu, ca să aducă pre fiii tăi de departe, şi argintul şi aurul lor cu dânşii, pentru numele Domnului cel Sfânt şi pentru ca să se mărească Sfântul lui Israil.

¹⁰Şi cei de alt neam vom zidi zidurile tale, şi împăraţii lor vor sta înaintea ta, că pentru măniia Mea te-am bătut şi pentru mila Mea te-am iubit.

¹¹Şi să vor deşchide porţile tale pururea, zioa şi noaptea nu să vor închide, ca să bage întru tine putearea neamurilor, şi împăraţii lor să se aducă.

¹²Că neamurile şi împăraţii carii nu vor sluji ţie vor peri, şi neamurile cu pustiire să vor pustii.

¹³Şi mărirea Livanului la tine va veni, cu chiparos şi cu peug şi cu chedru împreună, ca să se mărească locul cel sfânt al Mieu, şi locul picioarelor Meale voiu mări.

¹⁴Şi vor mearge la tine, temându-să, fiii celor ce te-au smerit pre tine şi să vor închina la urmele picioarelor tale toţi [1] cei ce te-au întărâtat; şi te vei chema Cetatea Domnului, Sionul Sfântului lui Israil.

¹⁵Pentru că ai fost tu părăsită şi urâtă şi nu era cine să ajute ţie, şi te voiu pune pre tine bucurie veacinică, veselie neamului neamurilor.

¹⁶Şi vei suge laptele neamurilor, şi bogăţiia împăraţilor vei mânca şi vei cunoaşte că Eu sânt Domnul, Cel ce te mântuiesc pre tine şi Cel ce te răscumpără, Dumnezeul lui Israil.

¹⁷Şi pentru aramă aduce-ţ-voiu aur, şi pentru fier aduce-ţ-voiu argint, şi pentru leamne aduce-ţ-voiu aramă, şi pentru pietri, fier; şi voiu pune pre domnii tăi în pace şi pre episcopii tăi întru dreptate.

¹⁸Şi mai mult nu să va auzi nedreptate în pământul tău, nici zdrobire, nici ticăloşie în hotarăle tale, ci să vor chema mântuire zidurile tale şi porţile tale, cioplitură.

¹⁹Şi mai mult nu va fi ţie soarele spre luminarea zilei, nici răsăritul lunei va lumina noaptea ta, ci va fi ţie Domnul lumină veacinică, şi Dumnezeu, mărirea ta.

²⁰Că nu va apune soarele ţie şi luna nu va scădea, că va fi ţie Domnul lumină veacinică şi să vor umplea zilele plângerii tale.

²¹Şi norodul tău tot drept, şi în veac va moşteni pământul, păzind săditura, lucrurile mâinilor sale spre mărire.

²²Cel puţin va fi cu miile, şi cel mai mic va fi neam mare. Eu, Domnul, la vreame voiu aduna pre ei.