Read Biblia de la Blaj, 1795 Ieremiia 17 Bible Online

Ieremiia 17 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Ieremiia 17

¹„Păcatul lui Iuda scris easte cu condeiu de fier în unghie de diiamant săpat pre leaspedea inimii lor şi pre coarnele capiştelor lor.

²Când şi-au adus aminte fiii lor de capiştile sale şi de desişurile lor şi de leamnele ceale frunzoase [1] în munţii cei înalţi jertvind în ţarină [2].

³ [3]Tăriia ta şi toate vistieriile tale spre pradă le voiu da, ceale înalte ale tale pentru păcate [4] întru toate hotarăle tale.

⁴Şi vei rămânea de moştenirea ta, carea am dat ţie, şi a sluji te voiu face vrăjmaşilor tăi în pământul care nu-l ştii; că foc aţi aprins întru mâniia Mea, până în veac va arde” [5].

⁵Aceastea zice Domnul: „Blăstămat easte omul carele are nădeajde spre om şi va răzâma trupul braţului său preste dânsul şi de la Domnul să va depărta inima lui.

⁶Şi va fi ca mirsinul [6] cel sălbatec, care easte în pustie; nu va vedea când va veni binele şi să va sălăşlui întru neadăpostiri de ape şi în pustiiu, în pământ sătos, care nu să va lăcui.

⁷Şi blagoslovit e omul cel ce nădăjduiaşte spre Domnul şi va fi Domnul nădeajdea lui.

⁸Şi va fi ca pomul cel sădit lângă ape şi pre umezală pune rădăcinile sale şi nu să va teame când va veni zăduful şi va fi într-însul odrasle frunzoase; în anul cel fără de ploaie nu se va teame şi nu va lipsi a face roadă.

⁹Adâncă e inima [7] decât toate şi om easte, cine-l va cunoaşte pre el?

¹⁰Eu sunt Domnul, Cel ce cerc inimile şi ispitesc rărunchii, ca să dau fieştecăruia după căile lui şi după rodurile izvodirilor lui”.

¹¹Glăsuit-au potârnichea [8], adunat-au ceale ce nu au născut, făcând avuţiia sa nu cu judecată; la jumătatea zilelor ei o vor părăsi pre ea şi întru ceale mai de pre urmă ale ei va fi nebună.

¹²„Scaon înalt de mărire [9], sfinţirea noastră.

¹³Aşteptarea lui Israil, Doamne, toţi cei ce Te părăsesc pre Tine să se ruşineaze, depărtaţi pre pământ să se scrie, pentru că au părăsit izvorul vieţii, pre Domnul.

¹⁴Vindecă-mă, Doamne, şi mă voiu tămădui, mântuiaşte-mă şi mă voiu mântui, că lauda mea Tu eşti!

¹⁵Iată, ei zic cătră mine: «Unde easte cuvântul Domnului? Vie!»

¹⁶Şi eu nu m-am ostenit venind după Tine şi zioa omului nu o am poftit. Tu ştii ceale ce ies prin buzele meale, înaintea feaţii Tale sânt.

¹⁷Să nu fii mie străin, cruţindu-mă în zioa cea rea.

¹⁸Şi să se ruşineaze cei ce mă gonesc şi să nu mă ruşinez eu; înfricoşeaze-se ei şi să nu mă înfricoşez eu! Adu preste ei zi rea, cu îndoită zdrobire zdrobeaşte-i pre ei.

¹⁹Aceastea zice Domnul cătră mine: «Mergi şi stăi în porţile fiilor norodului tău, prin care întră împăraţii lui Iuda şi prin care ies şi în toate porţile Ierusalimului, şi vei zice cătră ei:

²⁰‚Auziţi cuvântul Domnului, împăraţii lui Iuda şi toată Iudeea şi tot Ierusalimul, cei ce întraţi prin porţile aceastea’».

²¹Aceastea zice Domnul: «Păziţi sufletele voastre şi nu râdicaţi sarcini în zioa sâmbetelor şi nu băgaţi prin porţile Ierusalimului!

²²Şi nu scoateţi sarcine din casele voastre în zioa sâmbetelor şi tot lucrul să nu faceţi, sfinţiţi zioa sâmbetelor, în ce chip am poruncit părinţilor voştri.

²³Şi nu au ascultat şi nu au plecat ureachiia sa şi au învârtoşeat cerbicea sa mai mult decât părinţii lor, ca să nu Mă asculte pre Mine şi să nu priimească învăţătura.

²⁴Şi va fi de Mă veţi asculta pre Mine, zice Domnul, ca să nu băgaţi sarcine prin porţile cetăţii aceştiia în zioa sâmbetelor şi să sfinţiţi zioa sâmbetelor, ca să nu faceţi întru dânsa tot lucrul.

²⁵Şi vor întra prin porţile cetăţii aceştiia împăraţi şi boiari, şezind pre scaonul lui David şi suindu-să pre carăle şi pre caii săi, ei şi boiarii lor, oamenii lui Iuda şi cei ce lăcuiesc în Ierusalim; şi să va lăcui cetatea aceasta în veac.

²⁶Şi vor veni din cetăţile lui Iuda şi dimprejurul Ierusalimului şi din pământul lui Veniamin şi de la câmpie şi de la munte şi de la austru, aducând arderi de tot şi jertve şi tămăituri şi mană şi tămâie, aducând laudă în Casa Domnului.

²⁷Şi va fi de nu Mă veţi asculta pre Mine, ca să sfinţiţi zioa sâmbetelor, ca să nu râdicaţi sarcine şi să nu băgaţi prin porţile Ierusalimului în zioa sâmbetelor, şi voiu aprinde foc în porţile ei şi va arde uliţile Ierusalimului şi nu se va stânge»”.