Read Biblia de la Blaj, 1795 Ieremiia 38 Bible Online

Ieremiia 38 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Ieremiia 38

¹Şi au auzit Safaniia, feciorul lui Natan, şi Godoliia, feciorul lui Pashor, şi Ioahal, feciorul lui Semelie, cuvintele care le-au grăit Ieremie cătră norod, zicând:

²„Aşea au zis Domnul: «Cel ce lăcuiaşte în cetatea aceasta va muri de sabie şi de foame; şi cel ce va ieşi la haldei va trăi şi va fi viu sufletul lui spre aflare şi va trăi».

³Că aşea au zis Domnul: «Dându-să, să va da cetatea aceasta în mâinile puterii împăratului Vavilonului şi o va lua pre ea»”.

⁴Şi zisără împăratului: „Să se omoară, dară, omul acela, pentru că el slăbeaşte mâinile oamenilor celor ce să războiesc, carii au rămas în cetate, şi mâinile a tot norodul, grăind cătră ei după cuvintele aceastea. Că omul acesta nu pacea, carea easte de folos, grăiaşte norodului acestuia, ci ceale reale”.

⁵Şi au zis împăratul: „Iată, el în mâinile voastre!”, pentru că nu putea împăratul asupra lor.

⁶Şi l-au aruncat pre el în groapa lui Melhiu, feciorului împăratului, carea era în curtea temniţii, şi l-au slobozit pre el în groapă; şi în groapă nu era apă, ci numai glod, şi era în glod.

⁷Şi au auzit Avdemeleh, arapul, şi el era de casa împăratului, cum că au dat pre Ieremie în groapă; şi împăratul era la poarta lui Veniamin.

⁸Şi au venit la el şi au grăit cătră împăratul şi au zis:

⁹„Rău ai făcut a omorî pre omul acesta de foame, că nu mai sânt încă pâini în cetate”.

¹⁰Şi au poruncit împăratul lui Avdemeleh, zicând: „Ia cu tine de aici treizeci de oameni şi-l scoate pre el din groapă, să nu moară”.

¹¹Şi au luat Avdemeleh pre oameni şi au întrat la casa împăratului cea de jos şi au luat de acolo obiiale vechi şi funi vechi şi le-au aruncat la Ieremie în groapă.

¹²Şi au zis cătră el: „Aceastea pune-le dedesuptul funilor!” Şi au făcut Ieremie aşea.

¹³Şi l-au tras pre el cu funile şi l-au scos din groapă; şi au şezut Ieremie în curtea temniţii.

¹⁴Şi au trimis împăratul şi l-au chemat pre el la casa lui Aselisil, cea din Casa Domnului, şi au zis cătră el împăratul: „Întreba-te-voiu cuvânt şi să nu ascunzi de cătră mine cuvânt!”

¹⁵Şi au zis Ieremie împăratului: „De-ţi voiu spune ţie, nu mă vei omorî pre mine cu moarte? Şi de-ţi voiu da sfat, nu vei asculta de mine?”

¹⁶Şi s-au jurat împăratul, zicând: „Viu e Domnul, Cel ce ne-au făcut noao sufletul acesta, de te voiu ucide pre tine şi de te voiu da în mâinile oamenilor acestora”.

¹⁷Şi Ieremie i-au zis lui: „Aşea au zis Domnul: «Deaca ieşind vei ieşi la domnii împăratului Vavilonului, viu va fi sufletul tău şi cetatea aceasta nu să va arde cu foc; şi vei trăi tu şi casa ta.

¹⁸Şi de nu vei ieşi, da-se-va cetatea aceasta în mâna haldeilor şi o vor arde cu foc, şi tu nu vei scăpa»”.

¹⁹Şi au zis împăratul lui Ieremie: „Eu am cuvântul jidovilor, carii au fugit la haldei, ca să nu mă dea în mâinile lor şi să mă batjocorească”.

²⁰Şi au zis Ieremie: „Nu te vor da! Ascultă cuvântul Domnului care-l zic eu cătră tine şi mai bine va fi ţie şi va fi viu sufletul tău.

²¹Şi de nu vreai tu a ieşi, acesta e cuvântul care l-au arătat mie Domnul:

²²«Iată, toate muierile care au rămas în casa împăratului lui Iuda să scotea la boiarii împăratului Vavilonului şi eale zicea: ‚Înşelară-te şi vor putea ţie oameni de pace ai tăi şi vor strica întru alunecări piciorul tău; înturnatu-s-au de la tine’.

²³Şi pre muierile tale şi pre fiii tăi scoate-i-vor la haldei şi tu nu vei scăpa, că cu mâna împăratului Vavilonului te vei prinde şi cetatea aceasta să va arde de tot»”.

²⁴Şi au zis lui împăratul: „Om să nu ştie de cuvintele aceastea şi tu nu vei muri;

²⁵Şi boiarii de vor auzi că am grăit ţie şi vor veni la tine şi vor zice ţie: «Spune tu noao ce au grăit ţie împăratul; nu ascunde de cătră noi şi nu te vom omorî pre tine. Şi ce au grăit cătră tine împăratul?»

²⁶Şi vei zice lor: «Arunc eu mila mea înaintea ochilor împăratului, ca să nu mă întorc la casa lui Ionatan, să moriu acolo»”.

²⁷Şi au venit toţi boiarii la Ieremie şi l-au întrebat pre el şi au spus lor după toate cuvintele aceastea care au poruncit lui împăratul. Şi tăcură, că nu s-au auzit cuvântul Domnului.

²⁸Şi au şezut Ieremie în curtea temniţii până la vreamea în carea s-au luat Ierusalimul.