Read Biblia de la Blaj, 1795 Iezechiil 20 Bible Online

Iezechiil 20 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Iezechiil 20

¹Şi au fost în anul al şeaptelea, în luna a cincea, în zeace zile ale lunii; venit-au bărbaţi din bătrânii casii lui Israil ca să întreabe pre Domnul şi au şezut înaintea feaţii meale.

²Şi au fost cuvântul Domnului cătră mine, zicând:

³„Fiiul omului, grăiaşte cătră bătrânii casii lui Israil şi vei zice cătră dânşii: «Aceastea zice Adonai Domnul: ‚Au ca să Mă întrebaţi pre Mine voi aţi venit? Viu sânt Eu, de voiu răspunde voao’, zice Adonai Domnul.

⁴Au izbândi-voiu pre ei cu izbândire, fiiul omului? Fărădelegile părinţilor lor mărturiseaşte-le lor şi vei grăi cătră ei.

⁵Aceastea zice Domnul: ‚Din zioa în carea am ales casa lui Israil şi M-am făcut cunoscut săminţiei casii lui Iacov şi M-am cunoscut lor în pământul Eghiptului şi i-am prins pre ei cu mâna Mea, zicând: ‚Eu sânt Domnul Dumnezeul vostru’;

⁶În zioa aceaea i-am prins pre ei cu mâna Mea, ca să-i scoţ din pământul Eghiptului la pământul care l-am gătit lor, la pământul care cură lapte şi miiare, fagur easte mai mult decât tot pământul.

⁷Şi am zis cătră ei: ‚Fieştecarele să lapede urâciunile ochilor săi şi cu izvodirile Eghiptului să nu vă pângăriţi! Eu sânt Domnul Dumnezeul vostru!’

⁸Şi s-au depărtat de la Mine şi n-au vrut să Mă asculte; urâciunile ochilor săi nu le-au lăpădat şi izvodirile Eghiptului nu le-au părăsit. Şi am zis ca să vărs mâniia Mea preste ei şi să sfârşesc urgiia Mea întru ei, în mijlocul Eghiptului.

⁹Şi am făcut ca numele Mieu mai mult să nu să pângărească înaintea neamurilor întră care sânt ei, întru care M-am arătat cătră ei înaintea lor, ca să-i scoţ pre ei din pământul Eghiptului.

¹⁰Şi i-am scos pre ei din pământul Eghiptului şi i-am adus pre ei în pustie.

¹¹Şi le-am dat lor poruncile Meale şi îndreptările Meale le-am arătat lor, care să le facă omul şi să fie viu întru eale.

¹²Şi sâmbetele Meale le-am dat lor ca să fie semn întră Mine şi întră ei şi să cunoască ei că Eu sânt Domnul, Cel ce-i sfinţesc pre ei.

¹³Şi am zis cătră casa lui Israil în pustie: ‚Umblaţi întru poruncile Meale şi păziţi îndreptările Meale, ca să le faceţi pre eale, care, făcându-le, omul va fi viu întru eale’. Şi M-au amărât pre Mine casa lui Israil în pustie; întru poruncile Meale n-au umblat şi îndreptările Meale le-au lăpădat [1], care, făcându-le, omul va trăi întru eale. Şi sâmbetele Meale le-au spurcat foarte şi am zis ca să vărs mâniia Mea preste ei în pustie, ca să-i pierz pre ei.

¹⁴Şi am făcut ca numele Mieu mai mult să nu să spurce înaintea neamurilor din care i-am scos pre ei înaintea ochilor lor.

¹⁵Şi Eu am râdicat mâna Mea asupra lor în pustie, ca mai mult să nu-i bag pre ei în pământul care l-am dat lor, în pământul care cură lapte şi miiare, fagur easte mai mult decât tot pământul.

¹⁶Pentru că îndreptările Meale le-au lăpădat şi întru poruncile Meale n-au umblat şi sâmbetele Meale le-au spurcat şi după gândurile inimilor lor au mers.

¹⁷Şi nu s-au îndurat ochiul Mieu de ei, ca să-i pierz pre ei, şi nu am făcut ca să-i sfârşesc pre ei în pustie.

¹⁸Şi am zis cătră fiii lor în pustie: ‚Întru legiuirile părinţilor voştri nu umblaţi şi îndreptările lor nu le păziţi şi cu gândurile lor [2] nu vă amestecaţi şi nu vă pângăriţi.

¹⁹Eu sânt Domnul Dumnezeul vostru! Întru poruncile Meale umblaţi şi îndreptările Meale păziţi-le şi le faceţi pre eale.

²⁰Şi sâmbetele Meale sfinţiţi-le şi să fie sămn întră Mine şi întră voi, ca să cunoaşteţi că Eu sânt Domnul Dumnezeul vostru’.

²¹Şi M-au amărât şi feciorii lor; întru poruncile Meale nu au umblat şi îndreptările Meale nu le-au păzit, ca să le facă pre eale, care, făcându-le, omul va viia întru eale; şi sâmbetele Meale le-au spurcat foarte. Şi am zis ca să vărs mâniia Mea preste ei, ca să sfârşesc urgiia Mea asupra lor în pustie.

²²Şi am făcut ca numele Mieu mai mult să nu să spurce înaintea neamurilor din care i-am scos pre ei înaintea ochilor lor.

²³Şi eu am râdicat mâna Mea asupra lor în pustie, ca să-i râsipesc pre ei întru neamuri şi să-i împrăştiez pre ei prin ţeri.

²⁴Pentru că îndreptările Meale nu le-au făcut şi poruncile Meale le-au lăpădat şi sâmbetele Meale le-au spurcat şi după gândurile părinţilor săi au fost ochii lor.

²⁵Şi le-am dat lor porunci nu bune şi îndreptări întru care nu vor fi vii.

²⁶Şi voiu pângări pre ei întru obiceaiurile lor, când vor aduce pre tot cel ce deşchide zgăul, pentru ca să-i stâng pre ei. Şi vor şti că Eu sânt Domnul [3]’».

²⁷Pentru aceaea, grăiaşte cătră casa lui Israil, fiiul omului, şi vei zice cătră ei: «Aceastea zice Adonai Domnul: ‚Până la aceasta M-au mâniiat pre Mine părinţii voştri cu păcatele sale, care au păcătuit asupra Mea.

²⁸Şi i-am băgat pre ei în pământul pentru care am rădicat mâna Mea, ca să-l dau pre el lor. Şi au văzut tot dealul înalt şi tot lemnul umbros şi au jertvit acolo dumnezeilor săi şi au pus acolo miros de bună mireasma lor şi au turnat acolo turnările sale.

²⁹Şi am zis cătră ei: ‚Ce easte Avama [4] de întraţi voi acolo?’ Şi au chemat numele lui Avama până în zioa de astăzi’».

³⁰Pentru aceaea, zi cătră casa lui Israil: «Acestea zice Adonai Domnul Dumnezeu: ‚De vreame ce întru fărădelegile părinţilor voştri vă pângăriţi şi după urâciunile voastre voi curviţi,

³¹Şi cu pârga darurilor voastre, cu treacerea fiilor voştri prin foc voi vă pângăriţi cu toate gândurile voastre până în zioa de astăzi, şi Eu voiu răspunde voao, casa lui Israil? Viu sânt Eu, zice Adonai Domnul, de voiu răspunde voao.

³²Şi de să va sui preste duhul vostru acesta şi nu va fi în ce chip ziceţi voi: ‚Fi-vom ca limbile şi ca neamurile pământului, ca să slujim leamnelor şi pietrilor!’

³³Şi pentru aceaea, viu sânt Eu, zice Adonai Domnul, că cu mână tare şi cu braţ înalt şi cu mânie vărsată voiu împărăţi preste voi.

³⁴Şi voiu scoate pre voi din noroade şi voiu aduna pre voi din ţerile întru care v-am râsipit cu mână tare şi cu braţ înalt şi cu mânie vărsată.

³⁵Şi voiu aduce pre voi în pustiia noroadelor şi Mă voi judeca cu voi acolo, faţă cătră faţă.

³⁶În ce chip M-am judecat cu părinţii voştri în pustie, când i-am scos pre ei din pământul Eghiptului, aşea voiu judeca pre voi, zice Domnul Dumnezeu.

³⁷Şi voiu pune pre voi supt toiagul Mieu şi voiu băga pre voi în număr.

³⁸Şi voiu aleage dintru voi pre cei necredincioşi şi pre cei călcători de leage, pentru că din nemernicirea lor voiu scoate pre ei şi în pământul lui Israil nu vom întra. Şi veţi cunoaşte că Eu sânt Domnul Dumnezeu.

³⁹Şi voi, casa lui Israil, aceastea zice Adonai Domnul: Fieştecarele să-şi ia izvodirile sale [5] şi după aceastea, de Mă veţi asculta pre Mine şi numele Mieu cel sfânt nu-l veţi spurca mai mult cu darurile voastre şi cu izvodirile voastre,

⁴⁰Că în muntele cel sfânt al Mieu, în muntele cel înalt a lui Israil, zice Domnul Domnul, acolo vor sluji Mie toată casa lui Israil desăvârşit şi acolo voiu priimi şi acolo voiu privi pârga voastră şi pârga aducerilor voastre întru toate sfinţirile voastre.

⁴¹Întru miros de bună mireazmă voiu priimi pre voi, când voiu scoate pre voi din noroade şi voiu aduna pre voi din ţerile în care v-aţi râsipit şi Mă voiu sfinţi întru voi înaintea ochilor noroadelor.

⁴²Şi veţi cunoaşte că Eu sânt Domnul, când voiu băga pre voi în pământul lui Israil, în pământul pentru care am râdicat mâna Mea, ca să-l dau părinţilor voştri.

⁴³Şi vă veţi aduce aminte acolo de căile voastre, întru care v-aţi pângărit, şi veţi bate feaţele voastre întru toate răutăţile voastre.

⁴⁴Şi veţi cunoaşte că Eu sânt Domnul, când voiu face voao aşea ca numele Mieu să nu să spurce după căile voastre ceale reale şi după izvodirile voastre ceale stricate, casa lui Israil, [6] zice Adonai Domnul’»”.

⁴⁵Şi au fost cuvântul Domnului cătră mine, zicând:

⁴⁶„Fiiul omului, întăreaşte-ţi faţa ta preste Teman [7] şi caută spre Darom [8] şi proroceaşte asupra dumbrăvii ceii povăţuitoare a Naghevului [9].

⁴⁷Şi vei grăi dumbrăvii Naghevului: «Auzi cuvântul Domnului. Aceastea zice Domnul Domnul: ‚Iată, Eu voiu aprinde întru tine foc şi va mânca întru tine tot lemnul vearde şi tot lemnul uscat; nu să va stânge flacăra cea aprinsă şi va arde întru ea toată faţa, de la miiazăzi până la miiazănoapte.

⁴⁸Şi va cunoaşte tot trupul că Eu, Domnul, l-am aprins pre el şi nu să va stinge’»”.

⁴⁹Şi am zis: „Nicidecum, Doamne Doamne! Ei zic cătră mine: «Au nu easte pildă carea să zice aceasta?»”