Read Biblia de la Blaj, 1795 Iezechiil 21 Bible Online

Iezechiil 21 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Iezechiil 21

¹Şi s-au făcut cuvântul Domnului cătră mine, zicând:

²„Pentru aceaea, fiiul omului, proroceaşte şi întăreaşte faţa ta asupra Ierusalimului şi priveaşte la sfintele lor şi proroceaşte asupra pământului lui Israil.

³Aceastea zice Domnul Dumnezeu: «Iată, Eu asupra ta; şi voiu scoate sabiia Mea din teaca sa şi voiu piiarde dintru tine pre cel fără de leage şi pre cel nedrept.

⁴Pentru că voiu piiarde din tine pre cel nedrept şi pre cel fără de leage; aşea va ieşi sabiia Mea din teaca sa preste tot trupul, de la miiazăzi până la miiazănoapte.

⁵Şi va cunoaşte tot trupul că Eu, Domnul, am scos sabiia Mea din teaca sa şi mai mult nu să va întoarce».

⁶Şi tu, fiiul omului, suspină întru zdrobirea şealelor tale şi întru dureri geame înaintea ochilor lor.

⁷Şi va fi de vor zice cătră tine: «Pentru ce suspini?» Şi vei zice: «Pentru veastea că vine şi să va umplea de frică toată inima şi toate mâinilor vor slăbi şi va înţepeni tot trupul; şi tot duhul şi toate coapsele să vor pângări de umezeală. Iată, vine şi va fi, zice Domnul Dumnezeu»”.

⁸Şi au fost cuvântul Domnului cătră mine, zicând:

⁹„Fiiul omului, proroceaşte şi vei grăi: «Aceastea zice Adonai Domnul». Zi: «Sabie, sabie, ascute-te şi te mânie,

¹⁰Ca să junghi jungheri; ascute-te, să sclipeşti, gata spre deznodare, junghe, ocăreaşte, leapădă tot lemnul.

¹¹Şi o au dat pre ea gata a să ţinea în mâinile lui. Ascuţitu-s-au sabiia, easte gata a să da în mâinile celui ce taie».

¹²Strigă şi te vaietă, fiiul omului, pentru că s-au făcut aceasta întru norodul Mieu, aceasta întru toţi povăţuitorii lui Israil; vor nemernici, spre sabie s-au făcut norodul Mieu. Pentru aceaea, plesneaşte cu mâna ta,

¹³Că s-au îndreptat şi încă de să va lăpăda şi neamul? Nu va fi, zice Domnul Domnul.

¹⁴Şi tu, fiiul omului, proroceaşte şi plesneaşte mână preste mână şi îndoiaşte sabiia; a treia sabie de rane easte, sabiia ranelor cea mare, şi vei spăimânta pre ei,

¹⁵Pentru ca să se înfrângă inima; şi să vor înmulţi cei ce slăbesc în toată poarta lor; dau-să spre junghiiarea sabiei, bine s-au făcut spre sclipire, bine s-au făcut spre junghiiare.

¹⁶Şi treci, ascute-te de-a dreapta şi de-a stânga, oriunde să va râdica faţa ta.

¹⁷Şi Eu încă voiu ţinea mâna Mea cătră mâna Mea şi voiu slobozi mâniia Mea, Eu, Domnul, am grăit”.

¹⁸Şi s-au făcut cuvântul Domnului cătră mine, zicând:

¹⁹„Şi tu, fiiul omului, pune ţie doao căi pre care să între sabiia împăratului Vavilonului; dintru o ţară să iasă amândoao şi mână la începutul călii cetăţii, la începutul călii vei rândui.

²⁰Şi tu găteaşte şi rânduiaşte cale, ca să între sabie în Ravatul fiilor lui Amon şi în Iudeea şi în Ierusalim, în mijlocul lui.

²¹Că va sta împăratul Vavilonului în calea cea veachie la începutul celor doao căi, ca să vrăjască vrajă, ca să undeaze toiag şi să întreabe ceale cioplite şi să socotească.

²²De-a dreapta lui s-au făcut vraja asupra Ierusalimului, ca să puie arieţi şi să deşchiză gura întru strigare, să înalţă glas cu olălău, a pune arieţi la porţile ei şi a pune pământ şi a zidi stări de săgeţi.

²³Şi el lor, ca cum ar vrăji vraje înaintea lor, şi el, pomenind, nedreptăţile lui le va pomeni.

²⁴Pentru aceaea, aceastea zice Domnul Dumnezeu: «Pentru că aţi pomenit nedreptăţile voastre, descoperindu-vă păgânătăţile voastre, ca să se vază păcatele voastre, întru toate păgânătăţile voastre şi întru izvodirile voastre, pentru că aţi pomenit, întru acealea vă veţi prinde.

²⁵Şi tu, pângărite fără de leage povăţuitoriule a lui Israil, a căruia vine zioa, în vreamea nedreptăţii sfârşitul. Aceastea zice Domnul Dumnezeu: ‚Ia chidara şi lapădă cununa, aceaea nu va fi ca aceasta; smerit-ai pre cel înalt şi ai înălţat pre cel smerit.

²⁶Nedreptate, nedreptate, nedreptate, pune-o-voiu pre ea, nici ea ca aceasta va fi, până când va veni cui să cadă şi voiu da lui’».

²⁷Şi tu, fiiul omului, proroceaşte şi vei zice:

²⁸«Aceastea grăiaşte Domnul Dumnezeu cătră fiii lui Amon şi cătră ocara lor, şi vei zice: ‚Sabie, sabie, smulge-te spre junghiiare şi te smulge spre omorâre, râdică-te, ca să sclipeşti.

²⁹Când vedeai tu deşearte şi vrăjeai minciuni, ca să te dai pre tine preste grumazii răniţilor celor fără de leage, cărora le-au venit zioa în vreamea nedreptăţii, sfârşitul.

³⁰Întoarce-te în teaca ta şi să nu poposeşti în locul acesta, în care te-ai născut în pământul tău, judeca-te-voiu pre tine.

³¹Şi voiu vărsa preste tine urgiia Mea; cu focul urgiei Meale voiu sufla preste tine şi te voiu da în mâinile oamenilor varvari, carii lucră stricăciune.

³²În foc vei fi mâncare, sângele tău va fi în mijlocul pământului tău, nu va fi ţie pomenire, că Eu, Domnul, am grăit’»”.