Read Biblia de la Blaj, 1795 Daniil 3 Bible Online

Daniil 3 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Daniil 3

¹În anul a optsprăzeacelea, Navohodonosor împărat au făcut un chip de aur; înălţimea lui de şeasezeci de coţi şi lărgimea lui de şease coţi. Şi l-au pus pre el în câmpul Deira, în ţara Vavilonului.

²Şi au trimis să strângă pre toţi domnii cei mari, şi mai-marii oştilor şi povăţuitorii şi căpeteniile şi ispravnicii şi pre toţi boiarii ţărilor, ca să vie la înnoirea chipului carele-l râdicasă Navohodonosor împărat.

³Şi s-au adunat domnii de prin ţări, şi căpeteniile şi mai-marii oştilor şi povăţuitorii şi biruitorii cei mari şi ispravnicii şi toţi boiarii ţărilor la înnoirea chipului carele-l râdicasă Navohodonosor împărat; şi au stătut înaintea chipului.

⁴Şi strigătoriul striga cu tărie: „Voao să zice, limbilor, noroadelor, neamurilor, seminţiilor:

⁵În ce ceas veţi auzi glasul trâmbiţii şi al fluierului şi al alăutei şi al surlei şi al canonului şi al organului şi al viersurilor şi al tot fealiul de cântare, să cădeţi, să vă închinaţi chipului celui de aur, carele l-au râdicat Navohodonosor împărat.

⁶Iară cela ce nu va cădea să se închine întru acela ceas să va arunca în cuptoriul ce arde cu foc”.

⁷Şi au fost după ce au auzit toate noroadele glasul trâmbiţii şi al fluierului şi al alăutii şi al surlii şi al canonului şi al organului şi al versurilor şi a tot fealiul de cântare, au căzut toate noroadele, neamurile, seminţiile, de s-au închinat chipului celui de aur, pre carele râdicasă Navohodonosor împărat înaintea lor.

⁸Atunci s-au apropiiat nişte oameni haldei de au pârât pre jidovi

⁹La împăratul Navohodonosor, zicând: „Împărate, în veaci să trăieşti!

¹⁰Tu, împărate, ai pus poruncă ca tot omul, oricarele va auzi glasul trâmbiţii şi al fluierului şi al alăutii şi al surlii şi al canonului şi al organului şi al viersurilor şi a tot fealiul de cântare,

¹¹De nu va cădea să se închine chipului celui de aur care ai râdicat, să se arunce în cuptoriul ce arde cu foc.

¹²Deci, sânt aici nişte oameni jidovi, pre carii i-ai pus preste lucrurile ţerii Vavilonului, Sedrah, Misah şi Avdenago, carii nu ascultă porunca ta, împărate, şi dumnezeilor tăi nu slujesc şi chipului celui de aur, care ai pus, nu i să închină”.

¹³Atunci, Navohodonosor, împăratul, cu turburare şi cu mânie au zis să aducă pre Sedrah şi pre Misah şi pre Avdenago; şi oamenii aceia s-au adus înaintea împăratului.

¹⁴Şi grăind Navohodonosor, împăratul, au zis lor: „Oare aşa e cu adevărat, Sedrah, Misah şi Avdenago, că dumnezeilor miei nu slujiţi şi chipului celui de aur, carele am rădicat, nu vă închinaţi?

¹⁵Acum, dară, să fiţi gata, deaca veţi auzi glasul trâmbiţii şi al fluierului şi al alăutei şi al surlii şi al canonului şi al versurilor şi a tot fealiul de cântare, să cădeţi să vă închinaţi chipului celui de aur care am făcut. Iară de nu vă veţi închina, întru acel ceas vă vor arunca în cuptoriul ce arde cu foc, şi cine easte dumnezeu carele vă va scoate pre voi din mâinile meale?”

¹⁶Şi răspunzând, Sedrah, Misah şi Avdenago au zis: „Împărate Navohodonosoare, nu easte lucrul nostru să răspundem ţie pentru graiul acesta.

¹⁷Că easte Dumnezeul nostru în ceriuri, Căruia noi slujim, putearnic să ne scoaţă pre noi din cuptoriul ce arde cu foc şi să ne izbăvească din mâinile tale, împărate!

¹⁸Şi de nu, să ştii, o, împărate, că dumnezeilor tăi nu vom sluji şi chipului celui de aur, carele ai râdicat, nu ne vom închina!”

¹⁹Atunci, Navohodonosor împărat să umplu de mânie şi ş-au schimbat vedearea feaţii lui asupra lui Sedrah, Misah şi Avdenago şi au zis: „Ardeţi cuptoriul de şeapte ori mai mult, până ce va arde de tot!”

²⁰Şi unor oameni tari au poruncit cu mare tărie să leage pre Sedrah, Misah şi Avdenago şi să-i arunce în cuptoriul ce arde cu foc.

²¹Atunci, pre bărbaţii aceia i-au legat, şi cu nădragii şi cu işlicele lor şi cu încălţămintele şi cu hainele lor i-au aruncat în mijlocul cuptoriului ce arde cu foc.

²²Pentru că cuvântul împăratului să întăriia şi cuptoriul arsease foarte, iară pre oamenii aceia, carii pârâsă pre Sedrah, Misah şi pre Avdenago, i-au ars văpaia focului împregiur.

²³Şi acei trei bărbaţi, Sedrah, Misah şi Avdenago, au căzut legaţi în mijlocul cuptoriului ce ardea cu foc şi umbla prin mijlocul văpăii lăudând pre Dumnezeu.

²⁴Şi Navohodonosor i-au auzit pre ei lăudând şi s-au mirat şi s-au sculat cu grabă şi au zis boiarilor săi: „Au nu trei bărbaţi am băgat în mijlocul focului legaţi?” Şi au zis împăratului: „Adevărat, împărate!”

²⁵Şi au zis împăratul: „Acum eu văz patru bărbaţi dezlegaţi şi umblând în mijlocul focului şi nimica lor nu le strică; şi chipul celui deal patrulea, aseamenea Fiiului lui Dumnezeu”.

²⁶Atunci, s-au apropiiat Navohodonosor la uşea cuptoriului focului ce ardea şi au zis: „Sedrah, Misah şi Avdenago, robii Dumnezeului celui Preaînalt, ieşiţi şi veniţi!” Şi au ieşit Sedrah, Misah şi Avdenago din mijlocul focului.

²⁷Şi s-au strâns domnii şi mai-marii oştilor şi căpeteniile locurilor şi boiarii împăratului şi au văzut pre bărbaţi că nu au ars focul trupul lor şi părul capului lor nu s-au pârlit şi hainele lor nu s-au vătămat şi miros de foc nu era întru ei. Şi s-au închinat împăratul Domnului înaintea lor [1].

²⁸Şi răspunzind împăratul Navohodonosor, au zis: „Binecuvântat e Dumnezeul lui Sedrah, Misah şi Avdenago, Cel ce au trimis pre îngerul Său şi au scos pre slugile Sale, pentru că nădăjduia întru El şi n-au ascultat de cuvântul împăratului şi ş-au dat trupurile sale focului, ca să nu slujească, nici să se închine la tot dumnezeul, fără numai Dumnezeului lor.

²⁹Şi eu puiu poruncă: Tot norodul, neamul, limba, oricarii vor grăi hulă asupra Dumnezeului lui Sedrah, Misah şi Avdenago vor peri şi casăle lor să vor jefui, că nu easte alt Dumnezeu carele poate să izbăvească aşea”.

³⁰Atunci, împăratul au îndreptat pre Sedrah, Misah şi Avdenago în ţara Vavilonului şi i-au crescut pre ei şi i-au învrednicit pre ei a povăţui pre toţi jidovii cei dintru împărăţiia lui.

³¹Navohodonosor împărat: „Tuturor noroadelor, neamurilor şi limbilor carii lăcuiesc în tot pământul, pace voao să se înmulţască!

³²Seamnele şi minunile care au făcut cu mine Dumnezeul cel Preaînalt, plăcut-au înaintea mea să le vestesc voao

³³Cât sânt de mari şi de putearnice. Împărăţiia Lui împărăţie veacinică easte şi stăpâniia Lui în neam şi în neam.