Read Biblia de la Blaj, 1795 Ioil 1 Bible Online

Ioil 1 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Ioil 1

¹Cuvântul Domnului, carele s-au făcut cătră Ioil, fiiul lui Vatuil.

²Auziţi aceastea, cei bătrâni, şi băgaţi în urechi toţi cei ce lăcuiţi pământul, de s-au făcut ca aceastea în zilele voastre sau în zilele părinţilor voştri.

³Spuneţi aceastea fiilor voştri, şi fiii voştri, fiilor săi; şi fiii lor, la alt neam.

⁴Rămăşiţele omidei le-au mâncat lăcustele, şi rămăşiţele lăcustei le-au mâncat gândacul, şi rămăşiţăle gândacului le-au mâncat păliciunea.

⁵Treziţi-vă, cei beaţi de vinul vostru, şi plângeţi, tânguiţi-vă toţi cei ce beaţi vin până la beţie, că s-au luat din gura voastră veseliia şi bucuriia.

⁶Că neam tare şi nenumărat să suie pre pământul mieu; dinţii lui, ca dinţii leului, şi măsealele lui, ca ale puiului de leu.

⁷Pus-au viia mea întru pustiire şi smochinii miei întru dărâmare; cercând o au cercat pre ea şi o au dezrădăcinat, albit-au ramurile ei.

⁸Plânge cătră mine mai mult decât mireasa cea îmbrăcată cu sac pentru bărbatul ei cel din fetie.

⁹Încetat-au jertva şi turnarea din Casa Domnului, plângeţi, preoţi, carii slujiţi oltariului Domnului,

¹⁰Că s-au pustiit câmpurile. Să plângă pământul, că s-au stricat grâul, vinul s-au uscat, untuldelemn s-au împuţinat.

¹¹Uscatu-s-au plugarii; plângeţi moşiile pentru grâu şi pentru orz, că au perit culesul din ţarină.

¹²Viia s-au uscat şi smochinii s-au împuţinat, rodiile şi finicul şi mărul şi toţi copacii ţarinii s-au uscat, că au ruşinat bucuriia fiii oamenilor.

¹³Încingeţi-vă şi plângeţi, preoţilor, plângeţi cei ce slujiţi oltariului, întraţi, dormiţi în saci, cei ce slujiţi lui Dumnezeu, că au încetat din Casa Dumnezeului vostru jertva şi turnarea.

¹⁴Sfinţiţi post, vestiţi slujbă, adunaţi pre bătrâni, pre toţi cei ce lăcuiesc pământul în Casa Domnului Dumnezeului vostru, şi strigaţi cătră Domnul întins:

¹⁵„Vai, mie, vai, mie, vai, mie [1], în zi, că aproape easte zioa Domnului şi ticăloşie din ticăloşie va veni!”

¹⁶Că înaintea ochilor voştri au perit bucatele, din Casa Dumnezeului vostru, veseliia şi bucuriia.

¹⁷„Sărit-au junincele în iaslele sale, perit-au vistieriile, surpatu-s-au teascurile, că au săcat grâul.

¹⁸Ce ne vom aduna noao? Plâns-au cirezile boilor, că nu avea păşune, şi turmele oilor au perit.

¹⁹Cătră Tine, Doamne, voiu striga, că focul au ars ceale frumoase ale pustiiului şi para focului au aprins toate leamnele ţarinei.

²⁰Şi dobitoacele câmpului au căutat spre Tine, că au săcat izvoarăle apelor şi focul au mâncat ceale frumoase ale pustiei”.