Read Biblia de la Blaj, 1795 Numeri 11 Bible Online

Numeri 11 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Numeri 11

¹Şi norodul rău au cârtit înaintea Domnului şi au auzit Domnul, şi s-au mâniiat cu iuţime, şi s-au aprins întru ei foc de la Domnul, şi au mâncat o parte din tabără.

²Şi au strigat norodul cătră Moisi, şi s-au rugat Moisi cătră Domnul şi au încetat focul.

³Şi s-au chemat numele locului aceluia Pârjol, că s-au aprins întru ei foc de la Domnul.

⁴Şi amestecătura carea era întră ei au poftit poftă, şi şezind plângea şi fiii lui Israil, şi au zis: „Cine ne va hrăni pre noi cu carne?

⁵Adusu-ne-am aminte de peştii care-i mâncam în Eghipt în dar, şi de crastaveţi, şi de peapeni, şi de pori, şi de ceape, şi de aiuri.

⁶Iară acum sufletul nostru s-au uscat de tot, nimica afară de mană nu easte înaintea ochilor noştri”.

⁷Şi mana ca sămânţa coliandrului era, şi chipul ei ca chipul cristalului.

⁸Şi mergea norodul şi culegea, şi o măcina în moară şi o pisa în piuo, şi o fierbea în oală şi o făcea pogăci, şi era dulceaţa ei ca gustul pogăcii ceii cu untdelemn.

⁹Şi când să pogorea roao preste tabără noaptea, cădea mană preste ea.

¹⁰Şi i-au auzit Moisi pre ei plângând întru noroadele sale, pre fieştecarele la uşea sa, şi s-au mâniiat Domnul cu iuţime foarte, şi înaintea lui Moisi era rău.

¹¹Şi au zis Moisi cătră Domnul: „Pentru ce ai necăjit pre robul Tău, şi pentru ce nu am aflat har înaintea Ta, ci ai pus întărâtarea norodului acestuia preste mine?

¹²Au, doară, eu am zemislit pre tot norodul acesta? Au, doară, eu i-am născut pre ei? Pentru ce-mi zici mie: «Ia-i pre ei în braţele tale, cum ia doica pre cel sugătoriu, şi-i du la pământul care te-ai jurat părinţilor lor?»

¹³De unde mie carne să dau la tot norodul acesta? Că plâng asupra mea, zicând: «Dă-ne carne să mâncăm!»

¹⁴Nu voiu putea eu sângur purta pre norodul acesta, că greu easte mie cuvântul acesta.

¹⁵Iară deaca faci Tu mie aşea, omorî-mă cu moarte, de am aflat milă la Tine, ca să nu vază năcazul mieu”.

¹⁶Şi au zis Domnul cătră Moisi: „Adună-Mi şeaptezeci de bărbaţi din bătrânii lui Israil, pre carii ştii tu că aceaia sânt bătrânii norodului şi cărturarii lor, şi-i du pre ei la cortul mărturiei şi să stea acolo cu tine.

¹⁷Şi Mă voiu pogorî şi voiu grăi cu tine acolo, şi voiu lua din duhul carele easte întru tine şi voiu pune într-înşii, şi vor purta împreună cu tine întărâtarea norodului şi nu vei purta pre ei tu sângur.

¹⁸Şi norodului vei zice: «Curăţiţi-vă pre mâne, şi veţi mânca carne, că aţi plâns înaintea Domnului, zicând: ‚Cine ne va hrăni pre noi cu carne, că bine era noao în Eghipt’, şi va da Domnul voao carne să mâncaţi şi veţi mânca carne.

¹⁹Nu o zi veţi mânca, nici doao, nici cinci zile, nici zeace zile, nici doaozeci de zile.

²⁰Până într-o lună de zile veţi mânca, până va ieşi pe nările voastre şi vi să va face greaţă, că n-aţi ascultat de Domnul, Cel ce easte întru voi, şi aţi plâns înaintea Lui, zicând: ‚Pentru ce am ieşit din Eghipt?’»”

²¹Şi au zis Moisi: „Şease sute de mii de pedestri easte norodul, întru carii sânt eu, şi Tu ai zis: «Carne voiu da lor să mânce, şi vor mânca o lună de zile».

²²Au, doară, oi şi boi să vor junghia lor, cât să le ajungă, sau, doară, toată mâncarea mării să va aduna lor, ca să le fie lor destul?”

²³Şi au zis Domnul cătră Moisi: „Au, doară, mâna Domnului nu va fi destul? Acum vei cunoaşte: oare plini-să-va cuvântul Mieu, au ba?”

²⁴Şi au ieşit Moisi şi au grăit cătră norod cuvintele Domnului, şi au adunat şeaptezeci de bărbaţi din bătrânii norodului şi i-au pus împregiurul cortului.

²⁵Şi S-au pogorât Domnul în nor şi au grăit cătră dânsul, şi au luat din duhul carele era într-însul şi au pus întru cei şeaptezeci de bărbaţi bătrâni. Iară deaca s-au odihnit duhul într-înşii, au prorocit şi apoi nu au mai adaos [1].

²⁶Şi rămăsease doi bărbaţi în tabără, numele unuia Eldad, şi numele celuialalt Modad, şi s-au odihnit într-înşii duhul, şi aceştia era din cei scrişi, şi nu venisă la cort, şi prorocea în tabără.

²⁷Şi, alergând un prunc, au spus lui Moisi şi au grăit, zicând: „Eldad şi Modad prorocesc în tabără”.

²⁸Şi răspunzind Iisus a lui Navi, cel ce sta lângă Moisi, cel ales a lui, au zis: „Domnul mieu, Moisi, opreaşte-i pre ei!”

²⁹Şi au zis Moisi lui: „Căci nu urmezi tu mie? Şi cine va da să fie tot norodul Domnului proroci, când au dat Domnul Duhul Său într-înşii?”

³⁰Şi au mers Moisi în tabără, şi bătrânii lui Israil.

³¹Şi au ieşit duh de la Domnul [2], şi au adus potârnichi de la mare şi le-au pus la tabără, cale de o zi dincoace şi cale de o zi dincolo, împregiurul taberii, ca la vro doi coţi de la pământ.

³²Şi, sculându-să norodul, toată zioa şi toată noaptea, şi toată a doao zi, au adunat potârnichi. Cel ce mai puţin au strâns au strâns zeace corfe, şi le-au întins de şi le-au zvântat împregiurul taberii.

³³Şi încă fiind carne întră dinţii lor, mai înainte de ce o au sfârşit, s-au mâniiat Domnul pre norod, şi au bătut Domnul pre norod cu bătaie mare foarte.

³⁴Şi s-au chemat numele locului aceluia: Mormânturile Poftei, pentru că acolo au îngropat pre norodul cel poftitoriu.

³⁵De la Mormânturile Poftei au purces norodul la Asirot, şi au fost norodul în Asirot.