Read Biblia de la Blaj, 1795 Avacum 3 Bible Online

Avacum 3 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Avacum 3

¹Rugăciunea lui Avacum, proroc, cu cântare.

²Doamne, auzit-am auzul Tău şi m-am temut, înţeles-am lucrurile Tale şi m-am spăimântat! În mijlocul a doi vieţuitori Te vei cunoaşte; când să vor apropiia anii, Te vei cunoaşte, când va veni vreamea, Te vei arăta, când să va turbura sufletul mieu, întru mânie de milă Îţi vei aduce aminte.

³Dumnezeu de la amiiazăzi va veni şi Cel Sfânt din munte umbros cu desime. Acoperit-au ceriurile bunătatea Lui şi de lauda Lui e plin pământul!

⁴Şi strălucirea Lui ca lumina va fi, coarne în mâinile Lui; şi au pus iubirea cea tare a vârtutei Lui.

⁵Înaintea feaţii Lui va mearge cuvânt şi va ieşi la câmp dinapoia Lui.

⁶Stătut-au şi s-au clătit pământul! Privit-au şi s-au topit neamurile! Zdrumicatu-s-au munţii cu silă, topitu-s-au dealuri veacinice, călătorii veacinice ale Lui.

⁷În loc de osteneale au văzut corturile etiopilor. Să vor spăimânta şi corturile pământului lui Madiam.

⁸Au, doară, întru râuri Te vei mâniia, Doamne? Au întru râuri easte iuţimea Ta? Sau în mare e pornirea Ta? Că vei încăleca pre caii Tăi şi încălecarea Ta, mântuire.

⁹Încordând vei încorda arcul Tău asupra schiptrurilor, grăiaşte Domnul; de râuri va crepa pământul.

¹⁰Vedea-vor şi în dureare vor fi noroadele, râsipind apele meargerile; dat-au adâncul glasul său, înălţimea nălucirile sale.

¹¹Râdicatu-s-au soarele şi luna au stătut întru rânduiala sa, întru lumină săgeţile Tale vor mearge, întru strălucirea fulgerului armelor Tale.

¹²Cu înfricoşeare vei împuţina pământul şi întru mânie vei surpa neamurile!

¹³Ieşit-ai spre mântuirea norodului Tău ca să mântuieşti unsul Tău, pus-ai pre capetele celor fără de leage moarte, râdicat-ai legături până la grumaz.

¹⁴Tăiat-ai întru uimire capetele celor putearnici, cutremura-se-vor într-însele, deşchide-vor frânele sale, ca săracul cel ce mânâncă întru ascuns.

¹⁵Şi ai suit la mare caii Tăi, turburând ape multe.

¹⁶Păzit-am şi s-au spăimântat inima mea de glasul rugăciunei buzelor meale; şi au întrat cutremur în oasele meale şi întru mine s-au turburat vârtutea mea. Odihni-voiu în zioa năcazului mieu, ca să mă suiu eu la norodul nemerniciei meale;

¹⁷Pentru că smochinul nu va rodi şi nu vor fi roduri în vii. Minţi-va lucrul maslinului şi câmpii nu vor face mâncare; lipsit-au de la mâncare oile şi nu vor fi boi lângă iesli.

¹⁸Iară eu întru Domnul mă voiu bucura; veseli-mă-voiu de Dumnezeu, Mântuitoriul mieu.

¹⁹Domnul Dumnezeu, putearea mea; şi va rândui picioarele Meale spre săvârşire, preste ceale înalte mă suie pre mine, ca să biruiesc întru cântarea Lui!