Read Biblia de la Blaj, 1795 Macavei 2 1 Bible Online

Macavei 2 1 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Macavei 2 1

¹„Fraţilor jidovilor, carii sânt prin Eghipt, bucurie! Fraţii jidovii cei din Ierusalim şi cei din ţara Iudeii, şi pace bună!

²Şi să vă facă voao bine Dumnezeu şi să-Şi aducă aminte de legătura Sa, carea au făcut cu Avraam şi cu Isaac şi cu Iacov, robii Săi cei credincioşi.

³Şi să vă dea inimă tuturor voao, ca să vă închinaţi Lui şi să faceţi voia Lui cu inimă mare şi cu suflet voitoriu.

⁴Şi să deşchiză inima voastră în leagea Sa şi întru poruncile Sale, şi pace să facă.

⁵Şi să auză rugăciunile voastre şi să Se împace cu voi şi să nu vă părăsască pre voi în vreame rea.

⁶Aşea ne rugăm acum, aici, pentru voi.

⁷Împărăţind Dimitrie în anul o sută şeasezeci şi noao, noi, jidovii, scris-am voao din năcazul şi din pornirea ce au venit preste noi în anii aceştia, de când s-au depărtat Iason, şi cei ce au fost cu el, de la pământul cel sfânt şi de la împărăţie.

⁸Şi au ars tinda şi au vărsat sânge nevinovat şi ne-am rugat Domnului şi ne-au ascultat şi am adus jertvă şi făină de grâu şi am aprins lumini şi am pus pâini înainte.

⁹Şi acum, ca să ţineţi zilele înfigerii corturilor a lunii lui hasalev”.

¹⁰În anul o sută optzeci şi opt, „Cei din Ierusalim şi din Iudeea şi bătrânimea şi Iuda, lui Aristovul, dascalului lui Ptolomeu împărat, carele easte din neamul preoţilor celor unşi, şi jidovilor celor din Eghipt, bucurie şi sănătate!

¹¹Din mari primejdii mântuindu-ne Dumnezeu, foarte mulţămim Lui, ca cei ce ne-am războit asupra împăratului.

¹²Că el au scos pre cei ce s-au războit asupra sfintei cetăţi.

¹³Că, fiind în Persida povăţuitoriul şi oştile ceale cu el, cărora să părea că nimene nu le poate sta înainte, s-au tăiat în besearica Naneii, înşelându-i cu cuvinte vicleane preoţii Naneii.

¹⁴Că, ca cum ar vrea să lăcuiască cu ea, au venit la locul acela şi Antioh şi priiatinii, carii era cu el, ca să ia banii în loc de zeastre.

¹⁵Şi, puind aceastea înainte preoţii Naneii, şi el apropiindu-să cu puţini la curtea besearicii, închizind besearica,

¹⁶Deaca au întrat Antioh, au deşchis uşea cea ascunsă a podului şi, aruncând cu pietri, au omorât pre povăţuitoriu şi pre cei ce era cu el şi, desfăcându-i părţi şi tăindu-le capetele, le-au lăpădat celor din afară.

¹⁷Întru toate binecuvântat e Dumnezeul nostru, Cel ce au dat pre cei ce au făcut păgânătate.

¹⁸Vrând, drept aceaea, să facem, în doaozeci şi cinci de zile a lunii lui haselev, curăţeniia besearicii, cu cuviinţă am socotit a vă înştiinţa pre voi, ca şi voi, aseamenea, să prăznuiţi zioa înfigerii corturilor şi a focului, când Neemiia, cel ce au zidit besearica şi jertvenicul, au adus jertvă.

¹⁹Că şi când ducea la Persida pre părin-ţii noştri, bunii credincioşi, preoţii, carii era atunci, luând din focul jertvenicului, pre ascuns au ascuns într-o groapă ca de fântână fără de apă, în carea l-au astupat, cât la toţi era neştiut locul.

²⁰Şi, după ce au trecut câţva ani, când au plăcut lui Dumnezeu, trimis fiind Neemiia de împăratul Persidei, pre nepoţii preoţilor celor ce au ascuns i-au trimis la foc şi, precum ne-au spus noao, nu au aflat foc, ci apă iute.

²¹Şi le-au poruncit lor să scoaţă de acolo apă şi să aducă şi, după ce s-au adus ceale de jervit, au poruncit Neemiia preoţilor să stropească cu apa aceaea şi leamnele şi ceale ce era deasupra puse.

²²Carea după ce s-au făcut şi au venit vreamea, în carea au strălucit soarele, carele mai înainte era în nori, s-au aprins foc mare, cât toţi s-au minunat.

²³Şi rugăciune făcea toţi preoţii, când să amistuia jertva, şi preoţii şi toţi, începând Ionatan. Iară ceialalţi răspunzind ca Neemiia.

²⁴Iară rugăciunea era întru acest chip: «Doamne, Doamne Dumnezeule, Făcătoriul tuturor, Cel înfricoşat şi tare şi drept şi milostiv,

²⁵Cel ce unul eşti Împărat şi bun şi unul dătătoriu de bunătăţi şi unul drept şi atotţiitoriu şi veacinic, Cel ce mântuieşti pre Israil din tot răul, Cel ce ai ales pre părinţi şi i-ai sfinţit pre ei,

²⁶Priimeaşte jertva aceasta pentru tot norodul Tău, Israil, şi păzeaşte partea Ta şi o sfinţeaşte.

²⁷Adună râsipirea noastră, izbăveaşte pre cei ce slujesc întru neamuri, spre cei ocărâţi şi urâţi, caută şi să cunoască neamurile că Tu eşti Dumnezeul nostru.

²⁸Năcăjeaşte pre cei ce asupresc şi hulesc cu mândrie.

²⁹Răsădeaşte pre norodul Tău la locul cel sfânt al Tău, precum au zis Moisi».

³⁰Şi preoţii cânta laude.

³¹Iară după ce s-au amistuit ceale ce era ale jertvei, au poruncit Neemiia să ude cu ceaealaltă apă, carea au rămas pietrile ceale mai mari.

³²Carea cât s-au făcut, s-au aprins dintr-însele flacără şi, din lumina carea au strălucit la jertvenic, s-au amistuit.

³³Şi, după ce s-au făcut aiavea lucrul acesta, s-au spus împăratului perşilor că, în locul în care au fost ascuns focul preoţii cei ce s-au mutat, s-au arătat apă, din carea Neemiia şi cei ce era cu el au curăţit jertvele.

³⁴Iară împăratul, cercând lucrul, au îngrădit locul şi au făcut besearică.

³⁵Şi multe daruri şi lucruri luând împăratul, le-au dăruit preoţilor.

³⁶Şi au numit Neemiia locul acela Neftar, care să tălmăceaşte «Curăţenie» şi să chiiamă la cei mulţi «Neftar».