Read Biblia de la Blaj, 1795 Macavei 2 11 Bible Online

Macavei 2 11 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Macavei 2 11

¹Iară după puţină vreame, Lisie, carele era pitrop împăratului şi rudenie şi ispravnic preste trebi, foarte greu supărându-să pentru lucrul acesta ce s-au făcut,

²Au adunat aproape de optzeci de mii şi toată călărimea şi au venit asupra jidovilor, gândind să facă cetatea lăcaş elinilor,

³Şi besearica cu bani să o vânză, ca şi cealealalte capişti ale păgânilor şi arhieriia în tot anul să o vânză.

⁴Nicidecum gândind de putearea lui Dumnezeu, ci sumeţindu-să cu zecile de mii de pedestraşi şi cu miile de călăraşi şi cu optzeci de elefanţi.

⁵Deci, întrând în Iudeea şi apropiindu-să la Vetsura, carea era în loc tare şi departe de Ierusalim ca la cinci stadii, o bătea.

⁶Iară, deaca au înţăles cei ce era cu Macaveiu că bate el cetăţile, cu plângere şi cu lacrămi să ruga Domnului, împreună cu tot norodul, ca să trimiţă înger bun spre mântuire lui Israil.

⁷Şi Macaveiu, întâiu luând armele, au îndemnat pre ceialalţi să stea împreună cu el la primejdii şi să ajute pre fraţii săi.

⁸Şi, împreună cu osârdie pornind şi la Ierusalim fiind ei, s-au arătat un călăreţ cu haină albă, mergând înaintea lor cu arme de aur sclipind.

⁹Şi toţi împreună au binecuvântat pre milostivul Dumnezeu şi s-au întărit cu inimile, nu numai asupra oamenilor, ci şi asupra fierilor sălbatece şi zidurilor de fier, gata fiind a năvăli.

¹⁰Deci, apropiindu-să cu bună rânduială, a-vând ajutoriu pre Domnul cel din ceriu, Carele Să milostivea spre ei,

¹¹Şi ca nişte lei năvălind asupra vrăjmaşilor, au aşternut din ei unsprăzeace mii şi o mie şi şease sute de călăraşi.

¹²Şi pre toţi i-au întors în fugă şi mai mulţi dintru ei, răniţi, goli au scăpat, şi însuşi Lisie, urât fugind, au scăpat.

¹³Şi, pentru că nu era fără de minte, socotind întru sine scădearea ce i s-au făcut lui şi socotind cum că jidovii sânt nebiruiţi, pentru că Atotputearnicul Dumnezeu le ajută lor,

¹⁴Trimiţind la ei, au făgăduit cum că toate ceale dreapte le va priimi şi cum că şi pre împăratul îl va pleca ca să le fie lor priiatin.

¹⁵Şi au ascultat Macaveiu de rugăciunile lui Lisie, întru toate purtând grijă de ceale de folos, pentru că câte au dat Macaveiu lui Lisie prin scrisori despre jidovi împăratul le-au îngăduit.

¹⁶Iară cărţile ceale scrise de la Lisie jidovilor întru acest chip era: „Lisie, mulţimei jidovilor, bucurie!

¹⁷Ioan şi Avesalom, pre carii voi i-aţi trimis, dând scrisorile ceale de la voi, au cerut ca ceale scrise într-însele să le plinesc.

¹⁸Deci câte să cădea a să arăta împăratului am arătat şi ceale ce s-au întâmplat le-au iertat.

¹⁹Deci, de veţi păzi bunăvoinţa întru lucruri, şi de-aici înainte mă voiu nevoi a mă face pricină voao de bunătăţi.

²⁰Şi pentru aceastea, am poruncit şi acestora, şi celor de la mine trimişi, pre amăruntul să vorbească cu voi.

²¹Fiţi sănătoşi. În anul o sută patruzeci şi opt, a lunii lui dioscorintie, zioa a doaozeci şi patru”.

²²Iară cartea împăratului cuprindea întru acest chip: „Împăratul Antioh, fratelui Lisie, bucurie!

²³După ce tatăl nostru s-au mutat întră dumnezei, vrând noi ca cei dintru împărăţiia noastră să fie neturburaţi întru a lor purtare de grijă,

²⁴Auzind cum că jidovii nu au voit a asculta de tatăl mieu, ca să treacă la obiceaiurile elineşti, ci mai voiesc să-şi ţie leagea sa, pentru aceaea să roagă de noi ca să-i îngăduim să-şi ţie leagea sa.

²⁵Deci, voind noi ca şi neamul acesta să fie fără de turburare, am judecat ca şi besearica să li să întoarcă lor şi să petreacă după obiceaiurile strămoşilor săi.

²⁶Drept aceaea, bine vei face de vei trimite la ei şi le vei da dreapta, ca, ştiind voia noastră, să fie cuinimă bună şi veaseli să-şi isprăvească lucrurile sale”.

²⁷Iară cartea împăratului, carea au scris cătră neamul jidovesc, întru acest chip era: „Împăratul Antioh, bătrânimii jidovilor şi celoralalţi jidovi, bucurie!

²⁸De sânteţi sănătoşi, sânteţi precum voim, şi noi sântem sănătoşi.

²⁹Arătatu-ne-au noao Menelau cum că voi voiţi a mearge şi a fi la ale voastre.

³⁰Drept aceaea, celor ce vor mearge până în treizeci de zile a lunii lui xantic, le dăm bună volnicie.

³¹Ca jidovii să-şi ţie bucatele şi legile sale ca şi mai înainte, şi nimenea dintru ei nici o nevoie să nu aibă pentru ceale ce prin neştiinţă s-au făcut.

³²Şi am trimis şi pre Menelau să vă mângăie pre voi.

³³Fiţi sănătoşi. Anul o sută patruzeci şi opt, în 15 zile a lunii lui xantic”.

³⁴Trimis-au şi romanii la ei carte, aşea scrisă: „Cvint Memie şi Tit Manilie, bătrânii romanilor, norodului jidovesc, bucurie!

³⁵Ceale ce Lisie, ruda împăratului, v-au îngăduit voao şi noi le îngăduim.

³⁶Iară pentru ceale ce au judecat să se aducă la împăratul, trimiteţi pre cineva îndată, care să vază despre aceastea, ca să aşezăm precum să cuvine voao, că noi venim la Antiohiia.

³⁷Drept aceaea, grăbiţi şi trimiteţi pre cariiva, ca şi noi să ştim ce voiţi.

³⁸Fiţi sănătoşi! Anul o sută patruzeci şi opt, zile 15 a lunii lui xantic”.