Read Biblia de la Blaj, 1795 Macavei 2 5 Bible Online

Macavei 2 5 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Macavei 2 5

¹Iară pre vreamea aceasta, Antioh a doua călătorie au călătorit în Eghipt.

²Şi s-au întâmplat de, în patruzeci de zile, s-au văzut preste toată cetatea prin văzduh alergând călăreţi cu haine aurite îmbrăcaţi şi cu suliţe ca şi ostaşii întrarmaţi.

³Şi ceate de călăreţi rânduite şi bătându-să unii cu alţii şi năvăliri de amândoao părţile şi clătiri de paveze şi mulţime de chiloame şi sabii scoase şi aruncări de săgeţi şi străluciri de podoabe de aur şi de tot fealiul de platoşe.

⁴Pentru aceaea, toţi să ruga ca să fie spre bine arătarea aceasta.

⁵Şi, făcându-să vorbă mincinoasă, cum că au murit Antioh, luând Iason nu mai puţini de o mie de bărbaţi, fără de veaste au lovit asupra cetăţii şi, cei de pre zid împingându-să, mai pre urmă au luat cetatea, iară Menelau au fugit în coşteiu.

⁶Iară Iason omorea pre cetăţeanii săi fără de milă, nesocotind că norocirea asupra rudeniilor sale easte cea mai mare norocire.

⁷Şi pârându-i că ale vrăjmaşilor, şi nu a celor de un neam cu sine, biruinţe surpă, stăpânirea nu au dobândit, iară mai pre urmă, pentru viclenie, ruşine au luat şi pribeag s-au dus iarăşi în Amanitida.

⁸Şi aşea au luat sfârşitul realei amestecături, închizindu-l Areta, tiranul aravilor, dintr-o cetate într-alta fugind, gonindu-să de toţi şi urându-să ca un călcătoriu de leage şi în scârbă fiind la toţi, ca un gâde a moşiei şi a cetăţeanilor, în Eghipt s-au lăpădat.

⁹Şi ca o ţărână de la moşie înstrăinându-să, în străinătate au perit, la lachidemoneani s-au dus, ca pentru rudeniia, să afle acoperemânt.

¹⁰Şi cel ce mulţime de morţi neîngropaţi au lăpădat nejelit au fost şi de nici un fealiu de îngropăciune, necum de îngropăciunea în mormântul părintesc, n-au avut parte.

¹¹Iară, după ce au înţeles împăratul aceastea ce s-au făcut, au socotit că Iudeea s-au viclenit, pentru aceaea, purcezind din Eghipt, cu suflet sălbătăcit au luat cetatea în pradă.

¹²Şi au poruncit ostaşilor să taie fără de milă pre cei ce le sânt înainte, şi pre cei ce să suie în case să-i omoară.

¹³Deci, omorâtu-s-au tinerii şi bătrânii, şi bărbaţii şi muierile şi feciorii au perit, şi fecioarele şi pruncii s-au junghiiat.

¹⁴Atâta cât, în trei zile, optzeci de mii au perit, adecă patruzeci de mii au fost tăiaţi, iară alţii, nu mai puţini decât aceşti tăiaţi, s-au vândut.

¹⁵Şi, neîndestulindu-să cu aceastea, au îndrăznit a întra şi în cea decât tot pământul mai sfântă besearică, având povăţuitoriu pre Menelau, cel ce şi legilor şi patriei vânzătoriu s-au făcut.

¹⁶Şi cu mâinile ceale spurcate au luat sfintele vase şi ceale ce de alţi împăraţi, spre creaşterea şi mărirea locului şi cinstea le-au fost pus, cu spurcate mâni trăgându-le, le da.

¹⁷Şi s-au sumeţit cu cugetul Antioh, nu socotind că pentru păcatele celor ce lăcuia cetatea s-au mâniiat puţin Domnul, pentru aceaea au fost urgisit locul acela.

¹⁸Iară de nu s-ar fi întâmplat să fie fost mai dinainte cuprinşi cu multe păcate, precum Iliodor, pre carele l-au fost trimis Seleuc, împărat, ca să vază vistieriia, acesta, când au năvălit să între, degrab fiind bătut, s-au întors de la îndrăznirea sa.

¹⁹Că nu pentru loc pre neam, ci pentru neam au ales Domnul locul.

²⁰Pentru aceaea, şi locul acesta s-au făcut părtaş răutăţilor, ce s-au întâmplat în neam, după aceaea, s-au făcut părtaş bunătăţilor celor de la Domnul; şi cel ce au fost cuprins cu mâniia Atotţiitoriului, iarăşi îmblânzindu-să cu marele Stăpân, cu toată mărirea s-au îndreptat.

²¹Deci, Antioh, luând o mie şi opt sute de talanţi din besearică, degrab s-au întors în Antiohiia, gândind de trufie să facă pământul să înoate pre el şi marea să umble cu picioarele pre ea, pentru sumeţiia inimii.

²²Şi au lăsat şi ispravnici, ca să năcăjească neamul în Ierusalim, pre Filip, de neam frighiian, cu obiceaiurile mai varvar decât cel ce l-au pus.

²³Iară în Garizin, pre Andronic, şi, fără de aceştia, pre Menelau, carele mai rău decât ceialalţi să râdica asupra cetăţeanilor.

²⁴Şi, vrăjmaş gând având asupra cetăţeanilor jidovi, au trimis pre începătoriul urâciunilor, pre Apolonie, cu oaste doaozeci şi doao de mii, poruncind ca pre cei de vârstă pre toţi să-i omoară, iară pre muieri şi pre cei mai tineri să-i vânză.

²⁵Iară acesta, venind în Ierusalim, s-au făţărnicit a fi de pace şi au aşteptat până în zioa cea sfântă a sâmbetii şi, apucând pre jidovi fără de lucru, au poruncit ostaşilor celor de supt ascultarea sa să se întrarmeaze.

²⁶Şi pre toţi cei ce au ieşit la priveală i-au omorât, şi prin cetate cu armele alergând multă mulţime au omorât.

²⁷Iară Iuda Macaveul, cu noao alţii, carii s-au însoţit cu el osibindu-să în pustie, ca fiiarăle în munţi, trăia împreună cu cei ce era cu el, cu buruieni să hrănea, ca să nu să spurce.