Read Biblia de la Blaj, 1795 Mateiu 19 Bible Online

Mateiu 19 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Mateiu 19

¹Şi au fost când au sfârşit Iisus cuvintele aceastea, au trecut din Galileea şi au venit în hotarăle Iudeii, de ceaea parte de Iordan.

²Şi au mers după Dânsul gloate multe şi i-au vindecat pre ei acolo.

³Şi s-au apropiiat cătră Dânsul fariseii, ispitind pre El şi zicând Lui: „Slobod easte omului a lăsa muiarea sa pentru fieştece pricină [1]?”

⁴Iară El, răspunzînd, au zis lor: „Au n-aţi cetit că Cel ce au făcut din început bărbat şi muiare au făcut pre ei?

⁵Şi au zis: «Pentru aceasta va lăsa omul pre tatăl său şi pre mumă-sa şi să va lipi de muiarea sa şi vor fi amândoi un trup [2]».

⁶Drept aceaea, mai mult nu sânt doi, ci un trup; deci, ce au împreunat Dumnezeu omul să nu despartă”.

⁷Zis-au Lui: „Pentru ce, dară, Moisi au poruncit a da carte de slobozenie şi a o lăsa pre ea?”

⁸Zis-au lor cum că: „Moisi după învârtoşarea [3] inimii voastre au îngăduit voao să lăsaţi muierile voastre, iară din început nu au fost aşa.

⁹Iară zic voao că oricine va lăsa muiarea sa, fără numai pentru curvie, şi va lua alta, preacurveaşte, şi cel ce ia pre cea lăsată preacurveaşte”.

¹⁰Zis-au Lui ucenicii Lui: „Deacă easte aşa pricina omului cu muiarea, nu foloseaşte a să însura”.

¹¹Iară El au zis lor: „Nu toţi cuprind cuvântul acesta, ci cărora le easte dat.

¹²Că sânt fameni carii din pântecele mâne-sa s-au născut aşa; şi sânt fameni carii s-au scopit pre sâne însuşi pentru împărăţiia ceriurilor; cel ce poate cuprinde să cuprindă”.

¹³Atunci, au adus la Dânsul prunci ca să puie mâinile preste ei şi să Se roage; iară ucenicii certa pre ei.

¹⁴Iară Iisus au zis: „Lăsaţi pre prunci şi nu-i opriţi pre ei a veni la Mine, că a unora ca aceştia easte împărăţiia ceriurilor”.

¹⁵Şi, puind preste ei mâinile, S-au dus de acolo.

¹⁶Şi, iată, unul apropiindu-să, au zis Lui: „Învăţătoriule bune, ce bine voiu face ca să am viiaţa de veaci?”

¹⁷Iară El au zis Lui: „Ce-Mi zici bun? Nimene nu easte bun, numai Unul Dumnezeu; iar de vreai să întri în viiaţă, ţine poruncile”.

¹⁸Zis-au Lui: „Care”? Iară Iisus au zis: „Să nu ucizi, să nu preacurveşti, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb.

¹⁹Cinsteaşte pre tatăl tău şi pre mumă-ta şi să iubeşti pre deaproapele ca pre tine însuţi”.

²⁰Zis-au Lui tînărul: „Toate aceastea le-am păzit din tinereaţele meale; ce-mi mai lipseaşte încă?”

²¹Zis-au Iisus lui: „De vreai să fii desăvârşit, mergi, vinde avearea ta şi o dă săracilor, şi vei avea comoară în ceriu, şi vino după Mine”.

²²Iară tânărul, auzind cuvântul, s-au dus întristat, că avea avuţie multă.

²³Iară Iisus au zis ucenicilor Săi: „Adevăr zic voao că anevoie bogatul va întra întru împărăţiia ceriurilor.

²⁴Şi iarăşi zic voao că mai lezne easte a întra cămila prin urechile acului, decât bogatul să între întru împărăţiia lui Dumnezeu”.

²⁵Iară ucenicii Lui, auzind, să mira foarte, zicând: „Cine, dară, să va putea mântui?”

²⁶Iară Iisus căutând, au zis lor: „La oameni aceasta cu neputinţă easte, iară la Dumnezeu toate cu putinţă sânt”.

²⁷Atunci, răspunzind Petru, au zis Lui: „Iată, noi am lăsat toate şi am venit după Tine; ce va fi, dară, noao?”

²⁸Iară Iisus au zis lor: „Adevăr zic voao că voi, carii aţi venit după Mine, la naşterea cea de a doao oară, când va şedea Fiiul Omenesc pre scaonul mărirei Sale, veţi şedea şi voi pre doaosprăzeace scaone, judecând ceale doaosprăzeace neamuri ale lui Israil.

²⁹Şi tot cel ce-şi va lăsa casa sau pre fraţi sau pre surori sau pre tată sau pre mumă sau pre muiare sau pre prunci sau ţarinile, pentru numele Mieu, însutit va lua şi viiaţa de veaci va moşteni.

³⁰Iară mulţi cei întâiu vor fi pre urmă, şi cei de pre urmă, întâiu.