Read Biblia de la Blaj, 1795 Mateiu 26 Bible Online

Mateiu 26 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Mateiu 26

¹Şi au fost când au săvârşit Iisus cuvintele aceastea toate, zis-au ucenicilor Săi:

²Ştiţi că după doao zile Paştile vor fi şi Fiiul Omenesc Să va da să Se răstignească”.

³Atunci, s-au adunat arhiereii şi cărturarii şi bătrânii norodului în curtea arhiereului, carele să chema Caiafa.

⁴Şi au făcut sfat să prinză pre Iisus cu vicleşug şi să-L omoară.

⁵Şi zicea: „Nu în zi de praznic, ca să nu fie gâlceavă în norod”.

⁶Iară Iisus fiind în Vitaniia, în casa lui Simon, leprosul,

⁷Venit-au la El o muiare, având un alavastru [1] cu mir de mult preţ şi l-au turnat. pre capul Lui, şezând El.

⁸Iară văzând ucenicii Lui s-au măniiat, Ioan zicând: „Pentru ce această pagubă?

⁹Că să putea vinde acest mir cu mult şi să se dea săracilor”.

¹⁰Iară Iisus ştiind, au zis lor: „Ce faceţi supărare muierii? Că bun lucru au făcut cu Mine.

¹¹Că pre săraci pururea-i aveţi cu voi, iară pre Mine nu Mă aveţi pururea.

¹²Că vărsând aceasta mirul acesta pre trupul Mieu, spre îngroparea Mea l-au făcut.

¹³Amin zic voao, oriunde să va propovedui Evangheliia aceasta, în toată lumea zice-să-va şi ce au făcut aceasta întru pomenirea ei”.

¹⁴Atunci, mergând unul din cei doispr. zeace, carele să chema Iuda Iscarioteanul, la arhierei,

¹⁵Au zis lor: „Ce vreaţi să-mi daţi mie şi eu Îl voiu da pre El voao?” Iară ei i-au pus lui treizeci de arginţi.

¹⁶Şi, de atunci, căuta vreame cu prilej, ca să-L dea pre El.

¹⁷Iară în zioa cea dintâiu a azimelor, venit-au ucenicii la Iisus, zicând Lui: „Unde vei să gătim Ţie să mănânci Paştile?”

¹⁸Iară El au zis lor: „Meargeţi în oraş la oarecine şi ziceţi lui: «Învăţătoriul zice: ‚Vreamea Mea aproape easte, la tine voiu face Paştile cu ucenicii Miei’»”.

¹⁹Şi au făcut ucenicii cum le-au poruncit lor Iisus şi au gătit Paştile.

²⁰Şi, făcându-să seară, şezut-au cu cei doisprăzeace ucenici ai Săi.

²¹Şi mâncând ei, au zis: „Amin zic voao, că unul dintră voi Mă va vinde”.

²²Iară ei s-au întristat foarte şi au început a zice Lui, fieştecarele dintr-înşii: „Au, doară, eu sânt, Doamne?”

²³Iară el, răspunzind, au zis: „Cel ce întinsă cu Mine mâna în blid, acela va să Mă vânză.

²⁴Ci Fiiul Omenesc mearge, cum e scris despre El; dar vaiu de omul acela prin carele Fiiul Omenesc Să vinde, mai bine ar fi fost lui de nu s-ar fi născut omul acela”.

²⁵Şi, răspunzind Iuda, vânzătoriul Lui, au zis: „Au, doară, eu sânt, Învăţătoriule?” Zis-au Lui: „Tu ai zis”.

²⁶Deci, mâncând ei, au luoat Iisus pâine şi, blagoslovind, au frânt şi au dat ucenicilor Săi şi au zis: „Luaţi de mâncaţi, acesta e trupul Mieu”.

²⁷Şi, luând păharul şi mulţemind, le-au dat lor, zicând: „Beaţi dintru acesta toţi.

²⁸Că acesta e sângele Mieu, al Legii ceii Noao, carele să varsă pentru mulţi întru iertarea păcatelor.

²⁹Dară vă zic voao că nu voiu bea de acuma dintru această roadă a viţii, până la zioa aceaea când acela îl voiu bea cu voi, nou, întru împărăţiia Tatălui Mieu”.

³⁰Şi, dând laudă, au ieşit în Muntele Maslinilor.

³¹Atuncea, au zis lor Iisus: „Toţi voi vă veţi sminti în Mine, întru această noapte, că Ioan scris easte: «Bate-voiu păstoriul şi să vor răsipi oile turmii».

³²Iară după Înviiarea Mea, mearge-voiu mai înainte de voi, în Galileea”.

³³Şi, răspunzind Petru, au zis Lui: „De s-ar şi sminti toţi întru Tine, iară eu niciodată nu mă voiu sminti”.

³⁴Zis-au Iisus lui: „Adevăr grăiesc ţie că, în această noapte, mai nainte de cântatul cocoşului, de trei ori te vei lăpăda de Mine”.

³⁵Zis-au Petru Lui: „De ar trăbui şi a muri cu Tine, nu mă voiu lăpăda de Tine”. Aşijderea şi toţi ucenicii au zis.

³⁶Atuncea, au venit cu ei Iisus în satul ce să chiiamă Ghetsimani şi au zis [2] ucenici-lor: „Şedeţi aicea până voiu mearge să Mă rog acolo”.

³⁷Şi, luând pre Petru şi pre cei doi feciori ai lui Zevedeiu, au început a Să întrista şi foarte tare a Să mâhni.

³⁸Atuncea, au zis lor Iisus: „Întristat easte sufletul Mieu până la moarte, rămâneţi aicea cu Mine şi priveghiiaţi”.

³⁹Şi, mergând puţin, au căzut pre faţa Sa, rugându-Să şi zicând: „Părintele Mieu, de easte cu putinţă, treacă de la Mine păharul acesta, însă nu precum voiu Eu, ci precum Tu”.

⁴⁰Şi au venit la ucenici şi i-au aflat pre ei dormind şi au zis lui Petru: „Aşea, n-aţi putut un ceas priveghiia cu Mine!

⁴¹Privegheaţi şi vă rugaţi ca să nu întraţi în ispită, că sufletul e gata, iară trupul e slab”.

⁴²Iarăşi, a doao oară mergând, S-au rugat, zicând: „Părintele Mieu, de nu poate acest păhar treace de la Mine, să nu-l beau pre el, fie voia Ta”.

⁴³Şi viind, i-au găsit pre ei iarăşi dormind, că era ochii lor îngreoiaţi.

⁴⁴Şi, lăsându-i pre ei, iarăşi au mers şi S-au rugat, a treia oară, acelaşi cuvânt zicând.

⁴⁵Atuncea, au venit la ucenicii Săi şi au zis lor: „Dormiţi acum şi vă odihniţi, iată, s-au apropiiat ceasul şi Fiiul Omenesc Să va da în mâinile păcătoşilor.

⁴⁶Sculaţi-vă, să meargem, iată, s-au apropiiat cela ce M-au vândut”.

⁴⁷Şi încă ei grăind, că, iată, Iuda, unul din cei doisprăzeace, au venit, şi cu el mulţime multă, cu sabii şi cu fuşti de la arhierei şi bătrânii norodului.

⁴⁸Iară cel ce-L vândusă pre El le-au dat lor semn, zicând: „Ori pre carele voiu săruta, Acela easte, prindeţi-L pre El”.

⁴⁹Şi, îndatăşi apropiindu-să de Iisus, au zis: „Bucură-Te, Învăţătoriule!” Şi L-au sărutat pre El.

⁵⁰Iară Iisus au zis lui: „Priiatine, pentru ce ai venit?” Atuncea, apropiindu-să, pus-au mâinile pre Iisus şi L-au prins pre El.

⁵¹Şi, iată, unul din cei ce era cu Iisus, întinzându-şi mâna, ş-au scos sabiia sa şi, lovind pre sluga arhiereului, i-au tăiat ureachea lui.

⁵²Atuncea, i-au zis Iisus lui: „Întoarce-ţi sabiia ta în locul ei, că toţi carii scot sabiia de sabie vor muri.

⁵³Au pare-ţi că nu pociu acum ruga pre Tatăl Mieu şi-Mi va pune Mie înainte mai mult decât doaosprăzeace leghioane de îngeri?

⁵⁴Dară cum să vor umplea scripturile, că aşea să cade să fie?”

⁵⁵Întru acelaşi ceas, au zis Iisus noroadelor: „Ca la un tâlhariu aţi ieşit, cu sabii şi cu fuşti, să Mă prindeţi pre Mine. În toate zilele la voi am şezut, învăţând în besearică, şi nu M-aţi prins.

⁵⁶Aceastea toate s-au făcut ca să se umplă scripturile prorocilor”. Atuncea, ucenicii toţi lăsându-L pre El, au fugit.

⁵⁷Iară ei, prinzind pe Iisus, L-au dus la Caiafa, arhiereul, unde era cărturarii şi bătrânii adunaţi.

⁵⁸Iară Petru mergea după El până la curtea arhiereului şi, întrând înlăuntru, şedea cu slugile, să-I vază sfârşitul.

⁵⁹Iară arhiereii şi bătrânii şi tot sfatul căuta mărturii mincinoase asupra lui Iisus, ca să-L omoară pre El.

⁶⁰Şi nu au aflat; şi multe mărturii mincinoase viind de faţă, n-au aflat nimic. Iară mai apoi, viind doao mărturii mincinoase,

⁶¹Au zis: „Acesta au zis: «Poci răsipi besearica lui Dumnezeu şi în trei zile să o zidesc pre dânsa»”.

⁶²Şi, sculându-să arhiereul, au zis Lui: „Nimica nu răspunzi la aceastea ce mărturisesc aceştia asupra Ta?”

⁶³Iară Iisus tăcea. Şi, răspunzând arhiereul, au zis Lui: „Juru-Te pre Dumnezeul cel viu, ca să spui noao de eşti Tu Hristos, Fiiul lui Dumnezeu?”

⁶⁴Zis-au Iisus lui: „Tu ai zis; însă, zic voao, de acum veţi vedea pre Fiiul Omenesc şezând de-a drepta puterii şi viind pre norii ceriului”.

⁶⁵Atuncea, arhiereul ş-au rumt veşmintele sale, zicând că: „Grăiaşte hulă; ce ne mai trebuiesc mai multe mărturii? Iată, acum aţi auzit hula Lui.

⁶⁶Ce vă pare voao?” Iară ei răspunzând, au zis: „Vinovat easte morţii”.

⁶⁷Atuncea au scuipat în obrazul Lui şi L-au pălmit preste faţă, iară alţii L-au bătut,

⁶⁸Zicând: „Proroceaşte noao, Hristoase, cine easte cela ce Te-au lovit?”

⁶⁹Iară Petru şedea afară, în curte. Şi au venit la el o slujnică, zicând: „Şi tu erai cu Iisus Galileeanul”.

⁷⁰Iară el s-au lăpădat înaintea tuturor, zicând: „Nu ştiu ce zici”.

⁷¹Şi, ieşind el la poartă, văzutu-l-au pre el alta, şi au zis celor de acolo: „Şi acesta era cu Iisus Nazarineanul”.

⁷²Şi iarăşi s-au lăpădat cu jurământ că: „Nu ştiu pre omul”.

⁷³Iară preste puţintel, apropiindu-să cei ce sta, au zis lui Petru: „Adevărat, şi tu eşti dintr-înşii, că şi graiul tău te arată”.

⁷⁴Atuncea, au început a să blăstăma şi a să jura că: „Nu ştiu omul”. Şi numaidecât au cântat cocoşul.

⁷⁵Şi şi-au adus aminte Petru de cuvântul lui Iisus, ce-i ziseasă lui că: „Mai înainte de cântatul cocoşului, de trei ori te vei lăpăda de Mine”. Şi ieşind afară, au plâns cu amar.