Read Biblia de la Blaj, 1795 Mateiu 8 Bible Online

Mateiu 8 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Mateiu 8

¹Iară pogorându-Să El din munte, au mers după El noroade multe.

²Şi, iată, un lepros [1], venind, să închina Lui, zicând: „Doamne, de vreai, poţi să mă curăţeşti”.

³Şi, tinzând mâna, s-au atins de el Iisus, zicând: „Voiu, curăţeaşte-te”. Şi îndată s-au curăţit lepra lui.

⁴Şi au zis Iisus lui: „Vezi, nimărui să nu spui, ci mergi de te arată preotului şi du darul carele au poruncit Moisi întru mărturie lor”.

⁵Şi, întrând Iisus în Capernaum, venit-au la Dânsul un sutaş, rugându-L,

⁶Şi zicând: „Doamne, pruncul mieu zace în casă neputincios [2] şi rău să chinuiaşte”.

⁷Şi i-au zis Iisus lui: „Eu, venind, voiu tămădui pre dânsul”.

⁸Şi, răspunzind sutaşul, au zis: „Doamne, nu sânt vreadnic ca să întri supt acoperemântul mieu, ci zi numai cu cuvântul şi să va tămădui pruncul mieu.

⁹Că şi eu sânt om supt biruinţă, având supt mine ostaşi, şi zic acestuia: «Mergi», Şi mearge, şi altuia: «Vino», şi vine; şi slugii meale: «Fă aceasta», şi face”.

¹⁰Iară Iisus, auzind aceasta, s-au mirat şi-au zis celor ce vinea după Dânsul: „Adevărat zic voao, nici în Israil n-am aflat atâta credinţă.

¹¹Însă zic voao că mulţi de la răsărituri şi de la apusuri vor veni şi să vor odihni cu Avraam şi cu Isaac şi cu Iacov întru împărăţiia ceriurilor.

¹²Iară fiii împărăţiei să vor arunca întru întunearecul cel mai din afară; acolo va fi plâns şi scrâşnire dinţilor”.

¹³Şi au zis Iisus sutaşului: „Mergi, şi precum ai crezut să fie ţie”. Şi s-au tămăduit pruncul lui întru acel ceas.

¹⁴Şi, întrând Iisus în casa lui Petru, au văzut pre soacra lui zăcând şi aprinsă de friguri.

¹⁵Şi S-au atins de mâna ei şi o au lăsat pre ea frigurile şi s-au sculat şi slujiia Lui.

¹⁶Iară făcându-să seară, adus-au Lui pre mulţi îndrăciţi şi scotea duhurile cu cuvântul şi pre toţi cei bolnavi îi vindeca,

¹⁷Ca să se plinească ce s-au zis prin Isaiia, prorocul, ce zice: „Acela neputinţele noastre le-au luat şi durerile le-au purtat”.

¹⁸Şi, văzând Iisus gloate multe împrejurul Său, au poruncit să meargă de ceaea parte.

¹⁹Şi, apropiindu-să un cărturariu, au zis Lui: „Învăţătoriule, voiu să merg după Tine, oriunde vei mearge”.

²⁰Şi-au zis Iisus lui: „Vulpile au vizunii şi pasările ceriului cuiburi, iară Fiiul Omenesc nu are unde să-Şi pleace capul”.

²¹Iară altul din ucenicii Lui au zis Lui: „Doamne, lasă-mă mai înainte să mă duc şi să îngrop pre tatăl mieu”.

²²Iară Iisus au zis lui: „Vino după mine şi lasă pre morţi să-şi îngroape pre morţii săi”.

²³Şi, întrând El în corabie, au mers după Dânsul ucenicii Lui.

²⁴Şi, iată, vifor mare s-au făcut în mare, cât să acoperea corabiia cu valurile; iară El dormiia.

²⁵Şi, venind ucenicii Lui, L-au deşteptat pre El, zicând: „Doamne, mântuiaşte-ne, că perim”.

²⁶Şi le-au zis lor: „Ce sânteţi înfricaţi, puţin credincioşi?” Atunci, sculându-Să, au poruncit vânturilor şi mării şi s-au făcut linişte mare.

²⁷Iară oamenii s-au mirat, zicând: „Cine easte Acesta, că şi vânturile şi marea ascultă de El?”

²⁸Şi, venind El de ceaea parte, în laturea ghergheseanilor, L-au întâmpinat pre Dânsul doi îndrăciţi, ieşind din mormânturi, foarte răi, cât nimeni nu putea să treacă pre calea aceaea.

²⁹Şi, iată, striga, zicând: „Ce e noao şi Ţie, Iisuse, Fiiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreame să ne munceşti pre noi?”

³⁰Şi era departe de la ei o turmă mare de porci, păscând.

³¹Iară dracii ruga pre Dânsul, zicând: „Deacă ne scoţi pre noi, porunceaşte-ne noao să ne ducem în turma cea de porci”.

³²Şi au zis lor: „Duceţi-vă”; iară ei, ieşind, s-au dus în turma porcilor. Şi, iată, s-au pornit toată turma porcilor şi au sărit de pre ţărmuri în mare şi s-au înecat în ape.

³³Iară păstorii au fugit şi, venind în cetate, au spus toate, şi de cei îndrăciţi.

³⁴Şi, iată, toată cetatea au ieşit întru întâmpinarea lui Iisus şi, văzându-L pre El, L-au rugat ca să treacă din hotarăle lor.