Read Biblia de la Blaj, 1795 Marco 14 Bible Online

Marco 14 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Marco 14

¹Şi era Paştile şi Azimele după doao zile, şi căuta arhiereii şi cărturarii cum pre Dânsul, cu înşălăciune prinzindu-L, să-L omoare,

²Iară zicea: „Nu în praznic, ca să nu fie gâlceavă întră norod”.

³Şi, fiind El în Vitaniia, în casa lui Simon Leprosul, şi şezând El, venit-au o muiare având vas cu mir de nard curat, de mult preţ, şi, spărgând vasul, l-au vărsat pre capul Lui.

⁴Şi era unii carii tânjea întru sine şi zicea: „Pentru ce s-au făcut această pagubă a mirului?

⁵Că putea să se vânză mai mult decât cu trei sute de dinari şi să se dea săracilor”. Şi să măniia pre ea.

⁶Iară Iisus au zis: „Lăsaţi-o pre ea, ce-i faceţi supărare? Că bun lucru au făcut cu Mine.

⁷Că pre săraci pururea-i aveţi cu voi şi când veţi vrea le puteţi face lor bine, iară pre Mine nu Mă veţi avea pururea.

⁸Aceasta ce au avut au făcut, mai înainte, au apucat a unge trupul Mieu spre îngropăciune.

⁹Adevăr zic voao, oriunde să va propovedui Evangheliia aceasta în toată lumea şi ce au făcut aceasta să va spune întru pomenirea ei”.

¹⁰Şi Iuda Iscarioteanul, unul din cei doisprăzeace, au mers la arhierei ca să-L vânză pre El lor.

¹¹Iară ei, auzind, s-au bucurat, şi i-au făgăduit ca să-i dea bani şi căuta prilej cum L-ar vinde pre El.

¹²Şi în zioa cea dintâiu a Azimelor, când jârtvea Paştile, zis-au cătră El ucenicii Lui: „Unde vreai să meargem să gătim, ca să mănânci paştile?”

¹³Şi au trimis doi din ucenicii Săi şi au zis lor: „Meargeţi în cetate şi va întâmpina pre voi un om, ducând un vas cu apă; meargeţi după el.

¹⁴Şi, oriunde va întra, ziceţi stăpânului casii că Învăţătoriul zice: «Unde easte sălaşul întru care să mănânc paştile cu ucenicii Miei?»

¹⁵Şi el va arăta voao un foişor mare, aşternut gata, acolo gătiţi noao”.

¹⁶Şi au mers ucenicii Lui şi au venit în cetate şi au găsit aşea cum ziseasă lor; şi au gătit paştile.

¹⁷Şi, făcându-să seară, venit-au cu cei doisprăzeace.

¹⁸Şi şezind ei şi mâncând, au zis Iisus: „Adevăr zic voao că unul din voi va să Mă vânză, cel ce mănâncă cu Mine”.

¹⁹Iară ei au început a să întrista şi a zice Lui, unul câte unul: „Doară, eu sânt?” Şi altul: „Au, doară, eu sânt?”

²⁰Iară El răspunzind, au zis lor: „Unul dintră cei doisprăzeace easte, carele întinge cu Mine în blid.

²¹Ci Fiiul Omenesc va mearge precum easte scris de El. Iară vai omului celuia prin carele Fiiul Omenesc să va vinde! Mai bine ar fi fost lui de nu s-ar fi născut omul acela”.

²²Şi mâncând ei, au luoat Iisus pâne şi, blagoslovindu-o, o au frâmt şi au dat lor şi au zis: „Luoaţi, mâncaţi, acesta easte trupul Mieu”.

²³Şi luând păharul, mulţămind, l-au dat lor şi au beut dintrâ-însul toţi.

²⁴Şi au zis lor: „Acesta easte sângele Mieu, a Legii ceii Noao, care pentru mulţi să varsă.

²⁵Amin zic voao că de acum nu voiu mai bea din rodul viţii, până în zioa aceaea când voiu bea întru împărăţiia lui Dumnezeu”.

²⁶Şi, după ce au dat laudă, au ieşit în Muntele Maslinilor.

²⁷Şi au zis lor Iisus că: „Toţi vă veţi sminti întru Mine în noaptea aceasta; că scris easte: «Bate-voiu păstoriul şi să vor râsipi oile».

²⁸Ci, după ce voiu înviia, voiu mearge mai înainte de voi în Galileea”.

²⁹Iară Petru au zis Lui: „De s-ar sminti şi toţi întru Tine, dară eu nu”.

³⁰Şi au zis Iisus lui: „Adevăr zic ţie că astăzi, în noaptea aceasta, mai înainte de ce va cânta cocoşul de doao ori, de trei ori te vei lăpăda de Mine”.

³¹Iară el mai vârtos zicea: „De mi-ar fi să moriu cu Tine, nu mă voiu lăpăda de Tine”. Aşijderea, şi ceialalţi toţi zicea.

³²Şi au venit la satul ce să zicea Ghetsimani şi au zis cătră ucenicii Săi: „Şedeţi aici până Mă voiu ruga”.

³³Şi au luoat pre Petru şi pre Iacov şi pre Ioan cu Sine; şi au început a Să spăimânta şi tare a Să măhni.

³⁴Şi au zis lor: „Întristat easte sufletul Mieu până la moarte, rămâneţi aici şi privegheaţi”.

³⁵Şi, mergând puţintel, au căzut pre pământ şi Să ruga ca, de ar fi cu putinţă, să treacă de la El ceasul.

³⁶Şi au zis: „Avva, Părinte, toate sânt Ţie cu putinţă. Mută de la Mine păharul acesta, însă nu cum vreau Eu, ci cum vreai Tu”.

³⁷Şi au venit şi i-au găsit pre ei dormind şi au zis lui Petru: Simone, dormi? Nu putuşi un ceas priveghea?

³⁸Privegheaţi şi vă rugaţi ca să nu întraţi în ispită, că duhul easte deşteptat, iară trupul slab”.

³⁹Şi iarăşi au mers de S-au rugat, acelaşi cuvânt zicând.

⁴⁰Şi, întorcându-Să, i-au găsit pre ei iarăşi durmind (că era ochii lor îngreoiaţi) şi nu ştiia ce să răspundă Lui.

⁴¹Şi au venit a treia oară şi au zis lor: „Dormiţi şi vă odihniţi! Sosit-au sfârşitul, venit-au ceasul; iată, Să dă Fiiul Omenesc în mânile păcătoşilor.

⁴²Sculaţi să meargem; iată, cel ce M-au vândut s-au apropiiat”.

⁴³Şi încă grăind El, venit-au Iuda, unul. din cei doisprăzeace, şi cu el mulţime multă, cu sabii şi cu fuşti de la arhierei şi e la cărturari şi de la bătrâni.

⁴⁴Şi cel ce L-au vândut pre El le-au fost dat lor semn, zicând: „Pre Carele voiu săruta, Acela easte. Prindeţi-L şi-L duceţi fără frică”.

⁴⁵Şi, venind îndată, s-au apropiiat de El şi I-au zis Lui: „Bucură-Te, Învăţătoriule!” Şi L-au sărutat pre El.

⁴⁶Iară ei şi-au pus mânile pre El şi L-au prins.

⁴⁷Iară unul din cei ce sta lângă El, scoţind sabiia, au lovit pre sluga arhiereului şi i-au tăiat lui ureachea.

⁴⁸Şi, răspunzind Iisus, au zis lor: „Au, ca la un tâlhariu aţi ieşit, cu sabii şi cu fuşti, să Mă prindeţi.

⁴⁹În toate zilele am fost la voi în besearică, învăţind, şi nu M-aţi prins. Ci ca să se plinească Scripturile”.

⁵⁰Şi, lăsindu-L pre El, au fugit toţi.

⁵¹Iară un tânăr mergea după El, îmbrăcat cu giolgiu pre trupul gol; şi au prins pre acela tinerii.

⁵²Iară el, lăsând giolgiul, gol au fugit de la ei.

⁵³Şi au dus pre Iisus la arhiereul şi s-au adunat acolo toţi arhiereii şi bătrânii şi cărturarii.

⁵⁴Iară Petru, de departe, mergea după El, până înlăuntru, în curtea arhiereului, şi şedea împreună cu slugile şi să încălzea la foc.

⁵⁵Iară arhiereii şi tot sfatul căuta împrotiva lui Iisus mărturie, ca să-L omoară, şi n-au găsit.

⁵⁶Că mulţi mărturisea minciună asupra Lui şi nu era aseamenea mărturiile lor.

⁵⁷Şi unii, sculându-să, mărturisea minciună asupra Lui, zicând

⁵⁸Că: „Noi L-am auzit pre El zicând că: «Eu voiu sparge această besearică făcută de mână şi în trei zile alta, nefăcută de mână,voiu zidi»”.

⁵⁹Şi nici aşea nu era aseamenea mărturisirea lor.

⁶⁰Şi, sculându-să arhiereul în mijloc, au întrebat pre Iisus, zicând: „Dar nu răspunzi nimica ce mărturisesc aceştia asupra Ta?”

⁶¹Iară El tăcea şi nimic nu răspundea. Şi iarăşi arhiereul L-au întrebat pre El şi I-au zis Lui: „Au Tu eşti Hristos, Fiiul Celui binecuvântat?”

⁶²Iară Iisus au zis: „Eu sânt, şi veţi vedea. pre Fiiul Omenesc şezind de-a dreapta puterii şi venind cu norii ceriului”.

⁶³Iară arhiereul, rumpându-şi hainele sale, au zis: „Ce ne mai trebuiesc noao mărturii?

⁶⁴Auzit-aţi hula, ce vi să pare voao?” Iară ei toţi L-au judecat pre El a fi vinovat morţii.

⁶⁵Şi au început unii a-L scuipa pre El şi a acoperi faţa Lui şi a-L bate preste obraz şi a zice Lui: „Proroceaşte!” Şi slugile Îl bătea cu palme preste obraz.

⁶⁶Şi fiind Petru jos, în curte, venit-au una din slujnicile arhiereului,

⁶⁷Şi, văzând pre Petru încălzându-să, căutând spre el, au zis: „Şi tu erai cu Iisus Nazarineanul”.

⁶⁸Iară el s-au lepădat, zicând: „Nu ştiu, nici pricep ce zici tu”. Şi au ieşit afară, înaintea curţii, şi au cântat cocoşul.

⁶⁹Şi slujnica, văzându-l pre el, iară au început a zice celor ce sta acolea că: „Acesta dintr-înşii easte”.

⁷⁰Iară el iarăşi s-au lepădat. Şi preste puţin, iarăşi, cei ce sta acolo au zis lui Petru: „Adevărat, dintru dânşii eşti. Că galileean eşti. Şi vorba ta easte aseamenea”.

⁷¹Iară el au început a să blă(s)tăma şi a să jura că: „Nu ştiu pre omul acela carele ziceţi”.

⁷²Şi a doao oară au cântat cocoşul. Şi şi-au adus aminte Petru de cuvântul care-l ziseasă Iisus lui că: „Mai înainte de ce va cânta cocoşul de doao ori, vei să te leapezi de Mine de trei ori”. Şi au început a plânge, depărtându-să.