Read Biblia de la Blaj, 1795 Luca 10 Bible Online

Luca 10 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Luca 10

¹După aceastea, arătat-au Domnul şi pre alţii şeaptezeci de ucenici şi i-au trimis pre ei, câte doi, înaintea feaţii Sale, în tot oraşul şi locul unde era să meargă El.

²Şi zicea cătră ei: „Iată, săceriş easte mult, iară lucrători puţini. Deci, vă rugaţi Domnului săcerăturii, ca să scoaţă lucrători la săcerişul Său.

³Meargeţi, iată, Eu vă trimiţ pre voi, ca mieii în mijlocul lupilor.

⁴Să nu purtaţi pungă, nici traistă, nici încălţăminte; şi să nu întrebaţi de sănătate, în cale, pre nimene.

⁵Ori în ce casă veţi întra, mai întâiu ziceţi: «Pace casii aceştiia».

⁶Şi, de va fi acolo fiiul păcii, va odihni spre dânsul pacea voastră; iară de nu, la voi să va întoarce.

⁷Întru aceaeaşi casă petreaceţi, mâncând şi bind ceale ce sânt la dânşii, că vreadnic easte lucrătoriul de plata sa. Nu treaceţi din casă în casă.

⁸Şi, ori în ce cetate veţi întra şi vă vor priimi pre voi, mâncaţi ceale ce vor pune înaintea voastră.

⁹Şi tămăduiţi bolnavii carii sânt într-însa şi ziceţi lor: «S-au apropiiat spre voi împărăţiia lui Dumnezeu».

¹⁰Şi ori în ce cetate veţi întra şi nu vă vor priimi pre voi, ieşind la uliţile ei, ziceţi:

¹¹«Şi praful care s-au lipit de noi, din cetatea voastră, îl scuturăm la voi. Însă aceasta să ştiţi, că s-au apropiiat spre voi împărăţiia lui Dumnezeu».

¹²Iară zic voao că sodomleanilor, în zioa aceaea, mai uşor va fi decât cetăţii aceiia.

¹³Vai, ţie, Horazine! Vai, ţie, Vitsaido! Că de ar fi fost în Tir şi în Sidon puterile care au fost întru voi, de demult, în saci şi în cenuşe şezind, s-ar fi pocăit.

¹⁴Însă Tirului şi Sidonului va fi mai uşor la judecată decât voao.

¹⁵Şi tu, Capernaume, care te-ai înălţat până la ceriu, până la iad te vei pogorî.

¹⁶Cel ce vă ascultă pre voi pre Mine Mă ascultă; şi cel ce să leapădă de voi de Mine să leapădă; iară cel ce să leapădă de Mine să leapădă de Cel ce M-au trimis pre Mine”.

¹⁷Şi s-au întors cei şeaptezeci cu bucurie, zicând: „Doamne, şi dracii să pleacă noao întru numele Tău”.

¹⁸Iară au zis lor: „Văzut-am pre satana ca un fulger din ceriu căzind.

¹⁹Iată, vă dau voao puteare să călcaţi preste şerpi şi preste scorpii şi preste toată putearea vrăjmaşului şi nimica nu va vătăma pre voi.

²⁰Însă pentru aceasta nu vă bucuraţi, căci duhurile să pleacă voao, ci vă bucuraţi pentru că numele voastre sânt scrise în ceriuri”.

²¹Întru acel ceas S-au bucurat Iisus cu Duhul şi au zis: „Mulţămesc Ţie, Părinte, Doamne al ceriului şi al pământului, că ai ascuns aceastea de cătră cei înţelepţi şi cunoscători şi le-ai descoperit pruncilor; adevărat, Părinte, că aşea au plăcut înaintea Ta.

²²Toate sânt Mie date de la Tatăl Mieu. Şi nimene nu ştie cine easte Fiiul, fără numai Tatăl, şi cine easte Tatăl, fără numai Fiiul şi căruia va vrea Fiiul să-i descopere”.

²³Şi, întorcându-Să cătră ucenici, sângur, au zis: „Ferice de ochii care văd ceale ce vedeţi voi!

²⁴Că zic voao că mulţi proroci şi împăraţi au vrut să vază ceale ce vedeţi voi, şi nu au văzut, şi să auză ceale ce auziţi voi, şi nu au auzit”.

²⁵Şi, iată, un legiuitoriu s-au sculat, ispitind pre El şi zicând: „Dascale, ce voiu face ca să moştenesc viiaţa de veaci?”

²⁶Iară El, răspunzind, au zis: „În Leage ce easte scris? Cum ceteşti?”

²⁷Iară el, răspunzind, au zis: „Să iubeşti pre Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău şi din toată vârtutea ta şi cu tot cugetul tău; şi pre deaproapele tău ca însuţi pre tine”.

²⁸Şi i-au zis lui: „Drept ai răspuns, fă aceastea şi vei fi viu”.

²⁹Iar el, vrând să se îndreptează pre sine însuşi, au zis cătră Iisus: „Şi cine easte vecinul mieu?”

³⁰Iară Iisus, răspunzind, au zis: „Un om oarecare s-au pogorât din Ierusalim în Ierihon şi au căzut în tâlhari, carii, dezbrăcându-l pre el şi rănindu-l, s-au dus, lăsându-l abiia viu.

³¹Şi s-au întâmplat de au trecut un preot pre acea cale şi, văzindu-l, l-au trecut.

³²Aşijderea, şi un levit, fiind la acel loc, venind şi văzându-l, l-au trecut.

³³Iară un samarinean, mergând, au venit la el şi, văzându-l, i s-au făcut milă de el.

³⁴Şi, apropiindu-să, au legat ranele lui, turnând untdelemn şi vin şi, puindu-l pre dobitocul său, l-au dus la o casă de oaspeţi şi au purtat grije de el.

³⁵Şi, a doao zi, când au purces, scoţind doi arginţi, i-au dat gazdei şi i-au zis: «Poartă-i grije şi orice vei mai cheltui, întorcându-mă, eu voiu întoarce ţie».

³⁶Carele dintr-acei trei ţî să pare a fi mai deaproape celui ce au căzut în tălhari?”

³⁷El au zis: „Carele au făcut milă cu dânsul”. Deci, au zis Iisus lui: „Pasă de fă şi tu aşijderea”.

³⁸Iară au fost când mergea ei şi au întrat într-un sat, iară o muiare, anume Marta, L-au priimit pre El în casa sa.

³⁹Şi aceaea avea o soră carea să chema Mariia, careaşi, şezind lângă picioarele lui Iisus, asculta cuvântul Lui.

⁴⁰Iară Marta să silea spre multă slujbă şi, stând, au zis: „Doamne, au nu socoteşti că soru-mea sângură m-au lăsat să slujesc? Ci zi ei ca să-mi ajute”.

⁴¹Şi, răspunzind, Iisus au zis ei: „Marto, Marto, te grijeşti şi spre multe te sileşti.

⁴²Ci un lucru trebuiaşte, iară Mariia partea cea bună şi-au ales, carea nu să va luoa de la dânsa”.