Read Biblia de la Blaj, 1795 Luca 23 Bible Online

Luca 23 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

Luca 23

¹Şi, sculându-să toată mulţimea lor, L-au dus pre El la Pliat.

²Şi au început a-L pârî pre El, zicând: „Pre acesta L-am aflat răzvrătind neamul nostru” şi oprind să nu dea dajde împăratului, zicându-Să pre Sâne că easte Hristos, împărat”.

³Iară Pilat L-au întrebat pre El, zicând: „Tu eşti împăratul jidovilor?” El, răspun-zind, au zis lui: „Tu zici”.

⁴Iară Pilat au zis cătră arhierei şi cătră norod: „Nici o vină nu aflu întru acest Om”.

⁵Iară ei mai vârtos să întărea, zicând că: „Turbură norodul, învăţind prin toată Iudeea, începând din Galileea până aici”.

⁶Iară Pilat, auzind de Galileea, au întrebat: „Au om galileean easte?”

⁷Şi, înţălegând că din ţinutul lui Irod easte, L-au trimis pre El la Irod, fiind şi el în Ierusalim, întru aceale zile.

⁸Iară Irod, văzând pre Iisus, s-au bucurat foarte, că de multă vreame voia să-L vază pre El, pentru că auziia multe de El şi nădăjduia să vază vreun semn de la El făcându-să.

⁹Şi L-au întrebat pre El cu cuvinte multe. Iară El nimic nu au răspuns lui.

¹⁰Şi sta arhiereii şi cărturarii, cu dea-dinsul, pârându-L pre El.

¹¹Iară nesocotindu-L pre El Irod cu ostaşii săi şi batjocorindu-L şi îmbrăcându-L în vejmânt luminat, L-au trimis iarăşi la Pilat.

¹²Şi s-au făcut priiatini Pilat şi Irod întru acea zi unul cu altul, că mai înainte era vrajbă între ei.

¹³Iară Pilat, chemând arhiereii şi boiarii şi norodul,

¹⁴Au zis cătră ei: „Aţi adus mie pre Omul acesta, ca pre un turburătoriu de norod; şi, iată, eu înaintea voastră, întrebându-L, nici o vină n-am aflat în Omul acesta, din ceale ce pârâţi pre El.

¹⁵Ci nici Irod, că v-am trimis pre voi la el; şi, iată, nimic vreadnic de moarte nu I s-au făcut Lui.

¹⁶Deci, pedepsindu-L, Îl voiu slobozi”.

¹⁷Şi trebuia să le slobozească, la praznic, un vinovat.

¹⁸Şi au strigat toată gloata, zicând: „Ia-L pre Acesta, şi ne slobozi noao pre Varava”,

¹⁹Carele pentru o sfadă şi ucidere ce să făcusă în oraş era aruncat în temniţă.

²⁰Şi iarăşi au grăit Pilat cătră ei, vrând să sloboază pre Iisus.

²¹Iară ei striga, zicând: „Răstigneaşte-L! Răstigneaşte-L pre El!

²²Iară el, a treia oară, au zis cătră ei: „Dară ce rău au făcut Acesta? Nici o vină de moarte nu aflu întru El. Deci, pedepsindu-L, Îl voiu slobozi pre El”.

²³Iară ei striga cu glasuri mari, cerând să-L răstignească pre El, şi să întărea glasurile lor şi ale arhiereilor.

²⁴Iară Pilat au judecat să se facă cearerea lor.

²⁵Şi au slobozit lor pre cel băgat în tem-niţă pentru sfada şi uciderea, pre carele-l cerea. Iară pre Iisus L-au dat voiei lor.

²⁶Şi, cându-L ducea pre El, prinzind pre un Simon Chirineu, carele veniia de la ţarină, au pus crucea pre el, ca să o ducă după Iisus.

²⁷Şi după El mergea multă gloată de norod şi de muieri, care plângea şi-L tânguia pre El.

²⁸Şi, întorcându-Să cătră eale, Iisus au zis: „Fiicele Ierusalimului, nu Mă plângeţi pre Mine, ci vă plângeţi pre voi şi pre fiii voştri.

²⁹Că, iată, vor veni zile în care vor zice: «Ferice de ceale stearpe şi de pântecele care nu au născut şi de ţiţele care nu au aplecat!»

³⁰Atunci, vor înceape a zice munţilor: «Cădeţi preste noi!» Şi măgurilor: «Acoperiţi-ne pre noi!»

³¹Că de fac aceastea în lemn vearde, dară în cel uscat ce va fi?”

³²Şi ducea, împreună cu El, şi alţi doi făcători de rău, să-i piiarză.

³³Şi, deacă au venit la locul care să chiiamă al Căpăţinilor, acolo L-au răstignit pre El şi pre tâlhari. Pre unul de-a dreapta şi pre altul de-a stânga.

³⁴Iară Iisus zicea: „Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac”. Iară cei ce împărţea hainele Lui au aruncat sorţi.

³⁵Şi sta norodul de priviia şi-şi bătea joc de Dânsul şi boiarii împreună cu ei, zicând: „Pre alţii au mântuit, mântuiască-Să pre Sâne Însuşi, de easte Acesta Hristos, Cel ales al lui Dumnezeu”.

³⁶Şi râdea de El şi ostaşii, apropiindu-să, şi oţăt dându-I Lui,

³⁷Şi zicând: „De eşti Tu împăratul jidovilor, mântuiaşte-Te pre Tine Însuţi”.

³⁸Şi era şi scrisoare deasupra Lui, cu slove elineşti şi romaneşti şi evreieşti: „Acesta easte împăratul jidovilor”.

³⁹Iară unul din făcătorii de rău cei răstigniţi hulea pre Dânsul, zicând: „De eşti Tu Hristos, mântuiaşte-Te pre Tine şi pre noi”.

⁴⁰Iară, răspunzind, celalalt l-au certat pre el, zicând: „Nu te temi tu de Dumnezeu că întru aceaeaşi osândă eşti?

⁴¹Şi noi cu dreptul, că ceale vreadnice de faptele noastre luom. Iară Acesta nici un rău n-au făcut”.

⁴²Şi au zis lui Iisus: „Pomeneaşte-Mă, Doamne, când vei veni întru împărăţiia Ta”.

⁴³Şi au zis Iisus lui: „Amin, zic ţie, astăzi vei fi cu Mine în raiu”.

⁴⁴Şi era ca la al şeaselea ceas şi întu-nearec s-au făcut preste tot pământul, până la al noaolea ceas,

⁴⁵Şi s-au întunecat soarele şi s-au rupt catapeteasma besearicii pre mijoc.

⁴⁶Şi, strigând cu glas mare, Iisus au zis: „Părinte, în mânile Tale dau Duhul Mieu”. Aceastea zicând, au răposat.

⁴⁷Iară văzind sutaşul ceale ce să făcusă, au mărit pre Dumnezeu, zicând: „Cu adevărat, Omul Acesta drept au fost”.

⁴⁸Şi tot norodul, care venisă la priveala aceasta, văzând ceale ce s-au făcut, bătându-şi piepturile sale, s-au întors.

⁴⁹Şi sta toţi cunoscuţii Lui departe, şi muierile care venise după El din Galileea, văzind aceastea.

⁵⁰Şi, iată, un bărbat, anume Iosif, sfeatnic fiind, om bun şi drept,

⁵¹(Acesta nu să însoţisă în sfatul şi în Marco lucrul lor) Din Arimateea, cetatea jidovilor, carele şi acela aştepta împărăţiia lui Dumnezeu,

⁵²Acesta, venind la Pilat, au cerut trupul lui Iisus.

⁵³Şi, pogorându-L, L-au înfăşurat în giolgiu şi L-au pus într-un mormânt, care era săpat în piiatră, întru care nu au fost pus niciodată nimenea.

⁵⁴Şi zioa era vineri şi să lumina spre sâmbătă.

⁵⁵Şi, mergând după El şi muierile care venisă cu Dânsul din Galileea, au văzut mormântul şi cum era pus trupul Lui.

⁵⁶Şi, întorcându-să, au gătit aromate şi unsori; şi sâmbătă au odihnit după poruncă.