Read Biblia de la Blaj, 1795 A doao Leage 10 Bible Online

A doao Leage 10 - Biblia de la Blaj, 1795 bible

A doao Leage 10

¹În vreamea aceaea, zis-au Domnul cătră mine: «Ciopleaşte-ţi doao tăbli de piiatră, cum au fost ceale dintâiu, şi te suie la Mine în munte, şi-ţi fă sicriiu de lemn.

²Şi voiu scrie pre tăbli cuvintele care au fost pre tăblile ceale dintâiu, care le-ai stricat, şi le vei pune în sicriiu».

³Şi am făcut sicriiu din leamne neputrede, şi am cioplit doao tăbli de piiatră, cum au fost şi ceale dintâiu, şi m-am suit în munte, şi amândoao tăblile în mâinile meale.

⁴Şi au scris în tăbli, cum au fost scrisoarea cea dintâiu, ceale zeace cuvinte care au grăit Domnul cătră voi în munte, din mijlocul focului, şi mi le-au dat Domnul mie.

⁵Şi, întorcându-mă, m-am pogorât din munte, şi am băgat tăblile în sicriiul care l-am făcut, şi au fost acolo, după cum mi-au poruncit mie Domnul.

⁶Şi fiii lui Israil au purces din Virotul fiilor lui Iachim Misadeanului. Acolo au murit Aaron, şi acolo s-au îngropat; şi au preoţit Eleazar, fiiul lui, în locul lui.

⁷De acolo au mers la Gadgad, şi de la Gadgad la Etevata, pământ cu râuri de ape.

⁸În vreamea aceaea, au osăbit Domnul neamul lui Levi, ca să poarte sicriiul legii Domnului, şi să stea înaintea Domnului, ca să slujească, să se roage, şi bine să cuvinteaze întru numele Domnului până în zioa aceasta.

⁹Pentru aceaea, nu au leviţii parte, nici moşie, întră fraţii săi. Domnul Însuşi easte moşiia lui, precum au zis lui.

¹⁰Şi eu am stătut în munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, şi m-au ascultat Domnul şi în vreamea aceasta, şi nu au vrut Domnul să vă piiarză pre voi.

¹¹Şi au zis Domnul cătră mine: «Du-te şi mergi înaintea norodului acestuia, ca să între şi să moştenească pământul, care M-am jurat părinţilor lor că-l voiu da lor.

¹²Şi acum, Israile, ce ceare Domnul Dumnezeul tău de la tine? Fără numai să te temi de Domnul Dumnezeul tău, şi să umbli pre toate căile Lui, şi să-L iubeşti pre El, şi să slujeşti Domnului Dumnezeului tău din toată inima ta şi din tot sufletul tău.

¹³Şi să păzeşti poruncile Domnului Dumnezeului tău şi dreptăţile Lui, oricâte-ţi poruncesc eu ţie astăzi, ca să-ţi fie ţie bine.

¹⁴Iată, a Domnului Dumnezeului tău easte ceriul şi ceriul ceriului, pământul şi toate câte sânt într-însul.

¹⁵Şi numai pre părinţii voştri au voit Domnul ca să-i iubească pre ei, şi au ales sămânţa lor după ei, pre voi, mai mult decât pre toate neamurile, precum easte în zioa aceasta.

¹⁶Pentru aceaea, tăiaţi-vă împrejur învârtoşearea inimei voastre, şi cerbicea voastră să nu o mai învârtoşeaţi.

¹⁷Că Domnul Dumnezeul vostru, Acesta easte Dumnezeul dumnezeilor şi Domnul domnilor, Dumnezeu mare şi tare, şi înfricoşeat, Carele nu caută [1] la faţă, nici ia dar.

¹⁸Cel ce face judecată nemearnicului şi săracului şi văduvei, şi iubeaşte pre cel nemearnic, şi-i dă lui pâine şi haină.

¹⁹Şi să iubiţi pre cel nemearnic, pentru că şi voi aţi fost nemearnici în pământul Eghiptului.

²⁰De Domnul Dumnezeul tău să te temi, şi Lui să-I slujeşti, şi de El să te lipeşti, şi pre numele Lui să jori.

²¹Acesta easte lauda ta, şi acesta easte Dumnezeul tău, Cel ce au făcut întru tine aceaste mari şi slăvite, care le-au văzut ochii tăi.

²²Cu şeaptezeci de suflete s-au pogorât părinţii tăi în Eghipt; iară acum te-au înmulţit Domnul Dumnezeul tău ca stealele ceriului.